● LUNI, 1 decembrie

Banca de Economii a revenit în proprietatea statului

Banca de Economii a revenit în proprietatea statului joia trecută, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie. Despre aceasta a anunţat luni, 1 decembrie, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, într-un briefing de presă. „Veţi obţine mai multe detalii după publicarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie cu privire la anularea majorării capitalului social al Băncii de Economii din luna august 2013. Ceea ce este important e că statul deţine, din nou, cota majoritară de 56,13 la sută din capitalul social al Băncii de Economii”, a declarat guvernatorul.

BNM a numit administrator special la Banca de Economii

Banca Naţională a Moldovei a dispus instituirea unui administrator special şi preluarea gestionării Băncii de Economii până la numirea unui nou consiliu de administraţie. Măsura vine ca urmare a deciziei Curţii Supreme de Justiţie, prin care Banca de Economii revine în proprietatea statului, cu o cotă majoritară de 56,13% din capitalul social. Pe perioada administrării speciale, drepturile şi obligaţiile acţionarilor, comitetului de conducere, preşedintelui interimar şi administratorilor băncii sunt suspendate şi sunt exercitate de administratorul special, numit de Banca Naţională. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a anunţat luni, 1 decembrie, la o conferinţă de presă, că decizia Curţii Supreme de Justiţie în privinţa Băncii de Economii se cunoaşte de de joi seara, 27 noiembrie, dar nu a fost făcută publică pentru a nu da posibilitate unor concurenţi la alegeri să o folosească în scopuri electorale. Detalii în acest caz vor fi prezentate după publicarea deciziei CSJ.

● MARŢI, 2 decembrie

Volumul vânzărilor serviciilor de internet la puncte fixe a crescut

În perioada ianuarie – septembrie, numărul abonaţilor la serviciile de acces la internet la puncte fixe a crescut cu 6,6% şi a totalizat 497,7 mii. Volumul cumulat al vânzărilor acestor servicii a sporit cu 15,7%, până la 731 de milioane de lei, anunţă ANRCETI. Cei mai mulţi abonaţi beneficiază de viteze de acces la reţeaua globală cuprinse între 30 şi 100 Mbps. Cel mai mic număr de abonaţi au preferat viteze de peste 100 Mbps. Potrivit raportului ANRCETI, cea mai mare parte din veniturile înregistrate de furnizorii de servicii transmisiuni de date şi internet fix, peste 689 de milioane de lei, a fost obţinută din vânzarea serviciilor de acces la internet.

Moldovenii vorbesc tot mai puţin la telefonul fix

Volumul vânzărilor pe piaţa de telefonie fixă, în nouă luni ale anului curent, a scăzut cu mai bine de 10%, până la 754,8 milioane de lei. Volumul total de trafic în reţelele fixe s-a cifrat la 1,9 miliarde de minute, fiind de asemenea în descreştere. Scăderea traficului voce şi a veniturilor provenite din vânzarea serviciilor de telefonie fixă s-a accentuat pe fundalul creşterii neînsemnate a numărului de abonaţi. Creşterea numărului total de abonaţi se datorează exclusiv celor 23 de furnizori alternativi, care în nouă luni ale anului curent au conectat la reţelele proprii peste 12,2 mii de clienţi noi (+1%), având în total la 1 octombrie curent 118,5 mii de abonaţi.

●MIERCURI, 3 decembrie

Salariu mediu pe economie prognozat pentru 2015

Salariului mediu lunar pe economie pentru anul 2015, propus de Guvern conform prognozei indicatorilor macroeconomici, este de 4500 lei. Salariul mediu pe economie (pe toate activităţile) în luna septembrie a anului curent, potrivit Biroului Naţional de Statistică, a constituit 4267 lei. Cel mai mare salariu s-a înregistrat în ramura telecomunicaţiilor (7641 lei), iar cel mai mic, în domeniul agriculturii, pescuitului şi silviculturii.

Acorduri propuse spre ratificare Parlamentului

Guvernul propune spre ratificare Parlamentului Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi BERD pentru proiectul de achiziţie a locomotivelor şi pentru restructurarea infrastructurii feroviare, semnat la Chişinău la 14 noiembrie 2014. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare acordă Republicii Moldova un credit de 52,5 mln euro pentru restructurarea infrastructurii Căilor Ferate din Moldova. Banii vor fi utilizaţi pentru a cofinanţa achiziţionarea a zece noi locomotive multifuncţionale şi reabilitarea infrastructurii feroviare. Uniunea Europeană cofinanţează procurarea locomotivelor cu un grant investiţional de 5 mln euro, prin intermediul Facilităţii de Investiţii pentru Vecinătate.

10 companii din domeniul eco-energetic îşi caută finanţatori

Zece companii şi-au licitat proiectele investiţionale în faţa potenţialilor finanţatori în cadrul Târgului Ideilor Eco-Responsabile, desfăşurat miercuri, 3 decembrie, la Chişinău. Proiectele cele mai reuşite ar putea obţine finanţare din partea  investitorilor prezenţi la eveniment – bănci comerciale, fonduri de investiţii şi parteneri de dezvoltare. Directorul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, Mihail Stratan, a declarat că ofertanţii care vor convinge investitorii de fezabilitatea proiectului vor putea primi credite garantate de stat în condiţii avantajoase. „Într-un timp relativ scurt, din data de 28 octombrie şi până pe 28 noiembrie, au fost depuse 21 de proiecte, dintre care au fost selectate pentru prezentare 10 cele mai bune, dar perspectiva de finanţare o au toate. Prin finanţarea acestui gen de proiecte putem fi convinşi că Republica Moldova are un viitor energetic luminos”, a subliniat Mihail Stratan.

● JOI, 4 decembrie

Numărul abonaţilor la serviciul de TV contra plată este în scădere

Datele statistice privind evoluţia pieţei serviciului de televiziune, furnizat contra plată, în nouă luni ale anului curent, arată că numărul total de abonaţi la serviciul respectiv a scăzut cu mai bine de 4,3 mii (-1,5%) şi a alcătuit 282,1 mii, iar volumul vânzărilor s-a diminuat cu 2,4 milioane de lei (-1,9%) şi a însumat peste 121,9 milioane de lei. Potrivit datelor făcute publice de Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică, la finele trimestrului trei al anului curent, 75,1% din numărul total de abonaţi la serviciul respectiv erau abonaţi la reţele TV prin cablu, 21,5% - la reţele IP TV, 6% - la reţele prin satelit şi 0,8% - la reţele MMDS.

Leancă despre BEM: Salariile, pensiile, depozitele şi orice alte plăţi sunt în siguranţă

Prim-ministrul moldovean Iurie Leancă a declarat că situaţia din sistemul bancar din Republica Moldova, în special situaţia Băncii de Economii, va fi investigată atât de organele de drept naţionale, cât şi de companii internaţionale la solicitarea Guvernului. „În primul rând, pornind de la faptul că datoria noastră este să facem aşa încât să protejăm depunerile cetăţenilor din Republica Moldova, vreau să comunic cetăţenilor un lucru foarte clar – salariile lor, pensiile, depozitele şi orice alte plăţi sunt sigure. Totodată, este limpede, aşa cum spuneam la început, că sistemul nostru bancar este destul de slab, destul de vulnerabil. Iar cauzele acestei vulnerabilităţi trebuie căutate la noi, în Republica Moldova, în deciziile luate sau poate care nu au fost luate la timp de instituţiile abilitate în acest sens, poate din management fraudulos sau defectuos în unele bănci”, a declarat premierul la postul public de televiziune.

● VINERI, 5 decembrie

Doi operatori de telefonie mobilă trec la frecvenţe noi 

Companiile Orange Moldova şi Moldcell vor implementa noi planuri de frecvenţe radio cu începere din 5 decembrie. În noaptea de vineri spre sâmbătă, între orele 23.00 şi 06.00, în aceste reţele  sunt posibile deranjamente tehnice temporare. Operatorii vor efectua trecerea de la planul vechi de frecvenţe, utilizate în banda 900 MHz în baza licenţelor expirate recent, la noul plan de frecvenţe utilizate în aceeaşi bandă în baza licenţelor eliberate de către ANRCETI în august anul curent. Această lucrare va fi efectuată în premieră în Republica Moldova, ea urmând să fie realizată simultan de către ambii furnizori pentru a evita interferenţele reciproce. Prin aplicarea noilor planuri de frecvenţe în reţelele de acces radio GSM va fi încheiat procesul de replanificare şi realocare a frecvenţelor radio din banda 900 MHz pentru furnizarea reţelelor şi serviciilor publice de comunicaţii mobile celulare terestre.

Un tânăr antreprenor denunţă o schemă de escrocherie în agricultură 

Andrei Coţofan, tânăr antreprenor care a început o afacere agricolă în Moldova împreună cu un investitor britanic, a denunţat în cadrul unei conferinţe de presă  o schemă de escrocherie prin care compania sa, SRL Favoris Grup, şi-a pierdut bunurile în valoare de 9 milioane de lei pentru o datorie de 700 de mii de lei. Potrivit lui Andrei Coţofan, în 2013, Favoris Grup a împrumutat de la SRL Crown 380 de tone de grâu alimentar, în valoare de 950 de mii de lei. Grâul a fost ulterior livrat unei companii care a intrat în faliment, iar Favoris Grup s-a trezit în dificultăţi financiare, însă a reuşit să achite 250 de mii de lei din datoria către Crown. Totuşi, Crown a acţionat în judecată Favoris Grup şi, profitând de anumite clauze din contract, a cerut de la compania lui Andrei Coţofan 4,7 milioane de lei.

Exporturile Tiraspolului către UE se vor reduce cu 25% fără Zona de comerţ liber, studiu 

Exporturile regiunii transnistrene către piaţa Uniunii Europene se vor reduce cu peste 25% dacă Tiraspolul va continua să refuze implementarea prevederilor Zonei de comerţ liber dintre UE şi Republica Moldova. Exporturile totale ale regiunii se vor reduce cu peste 7%, iar acest lucru va crea un lanţ de probleme pentru economia din stânga Nistrului. Aceste concluzii au fost expuse de către Adrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Expert-Grup, la prezentarea studiului „Implicaţiile economice ale Acordului de Asociere cu UE pentru regiunea transnistreană: soluţii pentru depăşirea provocărilor”. Adrian Lupuşor a menţionat că acum companiile din regiunea transnistreană beneficiază de comerţ în condiţii preferenţiale cu UE. Acest lucru a dus la faptul că 60% din exportul regiunii este direcţionat către piaţa comunitară. Însă după ce aceste condiţii vor fi lichidate, economia regiunii va fi afectată direct dacă Tiraspolul va respinge Zona de comerţ liber dintre Moldova şi UE.

Procuratura a început investigarea acţiunilor fostei administraţii a Băncii de Economii 

În baza unor sesizări depuse de administratorii speciali ai Băncii de Economii şi Băncii Sociale, Procuratura Generală a început investigarea legalităţii acţiunilor fostei administraţii a respectivelor instituţii financiare şi a deciziilor luate anterior. Ancheta urmează să studieze informaţiile privind încălcările legislaţiei, prezentate de administratorii speciali ai băncilor, precum şi informaţiile care vor fi prezentate de Banca Naţională a Moldovei şi materialele auditului care va evalua activitatea Băncii de Economii.

● SÂMBĂTĂ, 6 decembrie

Au fost premiate cele mai performante proiecte în domeniul eficienţei energetice 

20 de companii, organizaţii şi persoane fizice au fost premiate la Gala Moldova Eco-Energetică pentru ideile şi proiectele lor în domeniul eficienţei energetice şi utilizare a surselor regenerabile de energie. Ministerul Economiei a desfăşurat vineri, 5 decembrie, a 3-a ediţie a Galei Moldova Eco-Energetică. La deschiderea evenimentului, directorul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, Mihail Stratan, a menţionat că amploarea pe care o ia domeniul demonstrează cât de rapid acesta se poate dezvolta şi că aceasta poate duce la reducerea handicapului de energie pe care îl are ţara. Premiile în valoare de o mie de euro la categoria „Cel mai bun proiect de energie solară” au mers la Grădiniţa din satul Chişcăreni, raionul Sângerei, care foloseşte energia fotovoltaică, şi la Centrul de reabilitare pentru copii „Tony Hawks”, care utilizează energia termică.

Energia regenerabilă a economisit Moldovei în acest an 240 de milioane de lei 

În primele 3 trimestre ale anului curent, consumul de gaze naturale a scăzut cu 6,8%. Raportat la lei, se poate vorbi de o economie de aproape 240 de milioane de lei. Aceste date au fost comunicate de Mihail Stratan, directorul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică într-un interviu pentru Radio Europa Liberă. Mihail Stratan spune că astăzi sunt disponibile deşeuri agricole pentru producerea a circa 500 de mii de tone de combustibilului de biomasă solid. „Valorificăm doar 10% din ele, asta ar fi 50 de mii de tone. Astăzi, pe piaţa Republicii Moldova activează peste 100 de companii producătoare de combustibil din biomasă solid şi biomasa este cel mai larg utilizată astăzi în Republica Moldova. Dacă am fi capabili să utilizăm toată biomasa pe care o avem la dispoziţie, am înlocui circa jumătate din importurile de gaze naturale anuale”, spune directorul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.

Culturile semănate în toamnă nu sunt gata să reziste unui ger mai mare de minus 12 grade 

Culturile semănate în toamnă nu au reuşit încă să înfrăţească, iar coborârea temperaturii sub minus 12 grade le poate afecta, a declarat Nicanor Buzovoi, preşedintele Asociaţiei producătorilor de cereale. Pericolul ar dispărea dacă s-ar depune zăpadă. Pe parcursul săptămânii curente, au căzut precipitaţii sub formă de lapoviţă şi zăpadă. Pe o mare parte a teritoriului ţării, cantitatea lor nu a depăşit însă 1 mm, ceea ce constituie 10% din norma săptămânală. Pe cea mai mare parte a teritoriului, la sfârşitul săptămânii trecute, adâncimea de îngheţ a solului a constituit 1-7 cm, izolat solul nu a îngheţat.

Mecanismele de perfecţionare a cadrului regulatoriu pentru business trebuie revăzute, experţi 

În ultimii patru ani, asistăm la o deschidere a Guvernului pentru implicarea sectorului privat în luarea deciziilor. Însă această tendinţă a fost  insuficient ancorată, deseori deciziile aprobate nu au luat în consideraţie acele probleme cu care se confruntă companiile. Constatările au fost făcute de Dumitru Budianschi, director de programe la Centrul Analitic Independent Expert-Grup. „Sunt situaţii paradoxale, când unele probleme simple, chiar banale, nu pot fi soluţionate cu anii. De exemplu, taxa ecologică pentru CD –  nu se plăteşte pentru costul CD-ului, dar pentru produsul imprimat pe CD. Absurd”, a specificat Budianschi. Potrivit expertului, despre aceste lucruri s-a vorbit de mai multe ori. Dar atât timp cât  instituţiile care interacţionează cu sectorul privat se limitează la o participare formală a sectorului privat la dialogurile care vizează problemele abordate, schimbări spre bine nu vor interveni.