● LUNI, 07 noiembrie
FMI discută astăzi solicitarea de finanţare a Republicii Moldova
Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internaţional se reuneşte astăzi, 7 noiembrie, pentru a discuta solicitarea programului de finanţare a reformelor din Republica Moldova pe o perioadă de trei ani, prin intermediul Mecanismului extins de creditare şi a Mecanismului de finanţare extinsă. Potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, aranjamentul financiar prevede accesul la finanţare la un nivel de 75% din cota Republicii Moldova la FMI (circa 182,7 milioane dolari). Acest nou program cu Fondul Monetar Internaţional îşi propune, printre altele, ameliorarea rapidă a guvernării şi supravegherii sectorului financiar-bancar. În special, programul urmăreşte evaluarea şi transparentizarea acţionariatului băncilor comerciale din Republica Moldova.
ANSA atenţionează despre riscul pesticidelor contrafăcute din comerţ
Numărul cazurilor de comerţ ilicit de pesticide depistate de inspectorii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) este în creştere, iar o explicaţie ar fi că inspectorii nu au putut o vreme să monitorizeze piaţa produselor de uz fitosanitar din cauza moratoriului impus asupra controalelor de stat, care a expirat la 1 noiembrie. Şeful Direcţiei control de produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi, Mihail Negrescu, a declarat într-o conferinţă de presă că 75% din produsele retrase de pe piaţă aveau instrucţiunea de folosire în limba ucraineană, fapt ce confirmă contrabanda, întrucât cele importate legal au tradusă în romană această informaţie. Mihail Negrescu a subliniat că pesticidele contrafăcute pot fi depistate după preţ mai mic, ambalaj strident şi lipsa inscripţiilor cu laser privind data producerii şi lotul.
La ediţia din 2017 „Fabricat în Moldova” sunt aşteptaţi peste 20 de mii de vizitatori
Cea de-a 16-a ediţie a expoziţiei-târg „Fabricat în Moldova” se va desfăşura la începutul lunii februarie 2017. Expoziţia cu genericul: „Prin calitate spre competitivitate”, pe lângă standurile producătorilor autohtoni, va întruni trei forumuri de afaceri: moldo-rus, moldo-româno-ucrainean şi moldo-austriac. Noutatea acestui an este că un pavilion aparte va aparţine agenţilor economici români. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Sergiu Harea, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că programul evenimentului va include discuţii cu autorităţile publice centrale şi locale pe subiecte ce ţin de noutăţi în domeniul legislaţiei vamale, fiscale, dezvoltarea mediului de afaceri. „Toate acestea împreună vor oferi agentului economic care va participa la expoziţie posibilitatea să-şi promoveze afacerea, să-şi găsească noi parteneri în comerţul exterior şi pentru investiţii, inclusiv oportunităţi de a cunoaşte ce este nou în legislaţia autohtonă şi a avea un randament mai bun pentru dezvoltarea afacerii”, spune Sergiu Harea.
Riscul pestei porcine persistă cât timp moldovenii aduc carne din Ucraina în bagaje
Moldova va menţine restricţia de import de carne de porc din Ucraina până la nimicirea focarelor din ţara vecină. Directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), Gheorghe Gaberi, a spus, luni, într-o conferinţă de presă că ANSA a împiedicat pe parcursul unei luni importul pe teritoriul ţării a aproape jumătate de tonă de carne de porc din Ucraina. Carnea a fost depistată în bagajele călătorilor.
Au fost aprobate 31 de proiecte investiţionale PARE 1+1
Comitetul de supraveghere al Programului de atragere a remitenţelor în economie PARE 1+1 a aprobat finanţarea a 31 de proiecte investiţionale. Suma totală a grantului pentru aceste proiecte investiţionale este de peste 6 milioane de lei. Iulia Iabanji, şefa Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), a comunicat că din totalul proiectelor acceptate spre finanţare 29% sunt create de lucrătorii migranţi care s-au întors de peste hotare, iar 71% au fost constituite de rudele de gradul I. „Din proiectele aprobate spre finanţare, 19 afaceri sunt create şi administrate de către tineri. Implementarea acestora va contribui la crearea a circa 130 de locuri noi de muncă ”, a specificat Iulia Iabanji. 19 afaceri sunt lansate în agricultură şi orientate spre diferite tipuri de activitate, printre care cultivarea cerealelor şi viţei de vie, creşterea plantelor şi animalelor, apicultură. Opt întreprinderi activează în domeniul prestării serviciilor şi patru întreprinderi în industria prelucrătoare.
● MARŢI, 08 noiembrie
FMI a aprobat acordul cu Republica Moldova
La 7 noiembrie 2016, Consiliul de Directori Executivi al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat un acord pe trei ani cu Republica Moldova, finanţat prin două instrumente de creditare – Mecanismul de finanţare extinsă (EFF) şi Mecanismul extins de creditare (ECF), care are ca scop susţinerea programului de reforme economice şi financiare ale statului. Astfel, Republica Moldova a obţinut acces la o sumă totală de 129,4 milioane de drepturi speciale de tragere (circa 178,7 milioane de dolari S.U.A. sau 75 la sută din cota Republicii Moldova la FMI). Suma echivalentă cu 26 milioane de drepturi speciale de tragere (circa 35,9 milioane de dolari S.U.A.) va fi pusă la dispoziţia autorităţilor Republicii Moldova imediat după aprobarea acestui acord. Suma rămasă va fi debursată pe parcursul implementării programului, în cinci tranşe, la fiecare din evaluările semianuale ale programului. În urma discuţiilor din cadrul Consiliului de Directori Executivi, Mitsuhiro Furusawa, director adjunct al FMI şi preşedinte în exerciţiu al şedinţei, a declarat că autorităţile Republicii Moldova au elaborat un program comprehensiv – care va fi susţinut de un acord pe trei ani finanţat prin Mecanismul de finanţare extinsă (EFF) şi Mecanismul extins de creditare (ECF) – pentru consolidarea economiei şi soluţionarea vulnerabilităţilor cheie. Obiectivul programului este de a fortifica stabilizarea economică recentă şi de a progresa în realizarea unei agende ample de reforme structurale, în special în sectorul financiar. Angajamentul ferm de a promova politici sănătoase şi de a îmbunătăţi semnificativ guvernanţa economică va juca un rol crucial în asigurarea unor perspective de creştere economică pe termen lung.
●MIERCURI, 09 noiembrie
Guvernul şi Banca Mondială iniţiază negocieri pentru un acord de 45 de milioane de dolari
După ce FMI a aprobat un Program cu Republica Moldova, ce prevede accesul la finanţare în valoare de 178,7 milioane de dolari SUA, Guvernul Republicii Moldova a reluat negocierile cu Banca Mondială asupra unui nou acord de finanţare în sumă de 45 de milioane de dolari SUA. Negocierile au început la Oficiul Băncii Mondiale de la Chişinău. Operaţiunea propusă este o componentă cheie a Parteneriatului Strategic pentru Republica Moldova pentru anii 2014-2017 şi reprezintă un program de reforme structurale în domeniul climatului investiţional şi pentru îmbunătăţirea accesului la fondurile pentru investiţii. Potrivit unui comunicat de presă al executivului, iniţierea negocierilor pe acest program de suport bugetar a fost posibilă ca urmare a asumării şi a îndeplinirii de către autorităţile Republicii Moldova a unei serii de reforme.
Aproape două milioane de lei vor fi acordaţi fermierilor care au investit în afaceri
Aproape două milioane de lei vor fi acordaţi fermierilor care au aplicat la Programul Managementul Durabil al Terenurilor din cadrul proiectului Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P), Apelul 4 . Este vorba de şase fermieri din Moldova care au investit în propriile afaceri. Cinci dintre aceştia au investit resurse financiare în achiziţia semănătorilor „No-Till”, iar un beneficiar şi-a orientat investiţia spre construcţia unui lac antierozional cu suprafaţa mai mică de un hectar.
Salariul mediu pe economie pentru anul viitor e prognozat în mărime de 5300 de lei
Salariul mediu lunar pe economie este prognozat pentru anul 2017 în cuantum de 5300 de lei, potrivit unei decizii aprobate de Guvern. Această sumă a fost stabilită în conformitate cu prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2015-2018.
Premierul cere un plan pentru extinderea lucrărilor pe drumul Chişinău-Ungheni
Premierul Pavel Filip i-a cerut ministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Iurie Chirinciuc, în deschiderea şedinţei de miercuri a Guvernului, să prezinte până la finele săptămânii un plan de acţiuni pentru extinderea proiectului de reabilitare a drumului pe direcţia Chişinău-Ungheni. „Bani pentru reabilitarea drumurilor avem suficienţi, însă nu sunt valorificaţi”, a declarat premierul. Pavel Filip a reamintit că acest proiect important este finanţat de BEI şi BERD cu un buget de 180 mln euro, dintre care 60 mln euro sunt grant.
● JOI, 10 noiembrie
Noi posibilităţi de introducere a produselor petroliere prin frontiera de est a Republicii Moldova
Guvernul a aprobat o serie de modificări privind modalitatea de introducere a produselor petroliere prin frontiera de est a Republicii Moldova. Astfel, potrivit modificărilor, Serviciul Vamal va efectua, cu titlu provizoriu, până la 31 decembrie 2016, vămuirea, la postul vamal Bender 2, a produselor petroliere introduse prin punctul de trecere Novosaviţcaia — Cuciurgan. Măsura a fost luată la solicitarea agenţilor economici de pe malul drept al Nistrului, care practică activitatea de import a combustibililor lubrifianți, precum şi pentru a asigura controlul aprovizionării Republicii Moldova, inclusiv a regiunii transnistrene, cu produse petroliere.
A fost publicat Memorandumul FMI pentru Moldova
Pe pagina reprezentanţei Fondului Monetar Internaţional în Moldova a fost publicat memorandumul Programului FMI pentru Moldova. Anterior autorităţile au comunicat că, după publicarea documentului, vor urma explicaţii detaliate privind reformele prevăzute de acesta. În scrisoarea de intenţie prin care Guvernul a solicitat asistenţa FMI se explică faptul că, după frauda majoră din sistemul bancar moldovenesc, produsul intern brut al ţării s-a contractat cu 0,5%, datoria publică şi datoria garantată de stat a crescut cu 11% din PIB, cursul de schimb s-a depreciat cu circa 25%, volumul rezervelor internaţionale a scăzut cu o treime, fiind necesară o înăsprire substanţială a politicii monetare pentru a preveni o creştere bruscă a inflaţiei. Situaţia s-a stabilizat în ultimele luni, dar rămâne fragilă, iar întreprinderea unor eforturi comune, cu asistenţa financiară şi tehnică a partenerilor internaţionali, va fi esenţială pentru restabilirea încrederii şi asigurarea unei creşteri economice, menţionau autorităţile.
ÎMM analizează noile oportunităţi de dezvoltare
Reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii din Moldova s-au întrunit, joi, în cadrul conferinţei anuale a companiilor din acest sector. Premierul Pavel Filip, în cuvântul de salut, a menţionat că ÎMM din ţară au demonstrat la modul practic că reuşesc să se dezvolte. Numărul acestora a atins cifra de 50 de mii sau 97% din toate companiile care activează în ţară. ÎMM le revine 55% din locurile de muncă existente, iar ponderea în PIB constituie 38%. Printre acţiunile întreprinse de autorităţi pentru a susţine acest sector al economiei, premierul a punctat diminuarea numărului de controale, dar şi a numărului organelor cu funcţii de control, optimizarea actelor permisive eliberate pentru iniţierea şi desfăşurarea afacerilor. Acestea până la finele anului vor fi reduce la jumătate, adică de la 414 la circa 200. Premierul a reiterat că pentru instituţiile statului problemele antreprenoriatului se află în prim plan deoarece antreprenorul creează locuri de muncă şi plăteşte salarii, contribuţia ÎMM la îmbunătăţirea vieţii oamenilor fiind esenţială.
● VINERI, 11 noiembrie
Grupul Trans-Oil a deschis în portul Giurgiuleşti un nou terminal pentru cereale
Grupul Trans-Oil a deschis în portul Giurgiuleşti un nou terminal pentru exportul cerealelor. Viceprim-ministrul, ministrul economiei, Octavian Calmâc, a declarat în cadrul ceremoniei de finalizare a proiectului că terminalul de export de cereale deschide nu doar noi posibilităţi pentru exporturile Republicii Moldova la compartimentul dat, dar constituie şi un suport considerabil pentru producătorii agricoli, care vor avea posibilitatea mai operativ şi în condiţii mult mai avantajoase să-şi exporte producţia pe pieţele regionale şi internaţionale. „Prin realizarea acestui proiect, Grupul Trans-Oil îşi dublează capacităţile de export, iar aceasta, la rândul său, face produsele noastre mai competitive şi accesibile pe pieţele internaţionale”, a subliniat vicepremierul Octavian Calmâc. În context, ministrul Calmâc a menţionat că în viitorul apropiat, în paralel cu dezvoltarea capacităţilor portului, este necesară elaborarea şi implementarea unui proiect investiţional, care ar avea drept obiectiv major dezvoltarea infrastructurii atât a portului, cât şi a zonei adiacente acestuia, în special a localităţii Giurgiuleşti.
O nouă rundă de privatizare
Agenţia Proprietăţii Publice anunţă organizarea, în perioada 11 noiembrie – 16 decembrie, a unei runde de privatizare a 54 de bunuri de proprietate publică de stat cu utilizarea instrumentelor prevăzute de legislaţie. Valoarea totală a bunurilor se estimează la 1,41 miliarde de lei. Ministerul Economiei anunţă că se vor organiza licitaţii cu strigare pentru vânzarea a 23 de pachete de acţiuni proprietate publică de stat. Suma mijloacelor financiare, raportată la preţul iniţial de vânzare a pachetelor de acţiuni ale statului se estimează la peste 773 de milioane de lei. De asemenea, se va organiza concurs comercial pentru privatizarea a 14 bunuri, inclusiv 13 întreprinderi de stat (complexe patrimoniale unice) şi un bun mobil. Preţul total de expunere a bunurilor la concurs comercial este de peste 585 de milioane de lei.
Măsurile de protejare a intereselor depunătorilor în AEÎ vor fi consolidate
Un proiect de completare a Legii asociaţiilor de economii şi împrumut (AEÎ) a aprobat Guvernul în această săptămână. Aurelia Doina, membru al Consiliului de administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), spune că modificările propuse vor asigura un grad mai înalt de protejare a drepturilor şi intereselor depunătorilor de economii în a AEÎ. De asemenea, este extins spectrul de servicii financiare nebancare, necesare în mediul rural, acolo unde şi activează AEÎ. Proiectul prevede crearea Fondului de garantare a depunerilor economiilor în sistemul AEÎ. Scopul acestuia este de a compensa depunerile persoanelor fizice în cazul lichidării silite sau benevole a AEÎ sau a insolvabilităţii acestora. Contribuţiile la Fond se stabilesc de către CNPF pentru a menţine 1,0 la sută din suma totală a depunerilor de economii înregistrate în bilanţul asociaţiilor la finele trimestrului de gestiune. Pentru unele asociaţii CNPF poate stabili contribuţii speciale în funcţie de risc şi pentru garantarea depunerilor acceptate.
Obiectivele noului program cu FMI
Noul program FMI pentru Republic Moldova prevede un şir de obiective pe termen mediu. Ţara s-a obligat să nu admită majorarea datoriei externe prin intermediul întreprinderilor de stat. În sensul îmbunătăţii gestionării entităţilor respective, a fost elaborat un proiect de lege privind întreprinderile de stat şi cele municipale, care se află în proces de examinare şi prin care se introduce obligativitatea auditului şi a raportării trimestriale la aceste companii. De asemenea, se prevede consolidarea capacităţilor ANRE, perfecţionarea metodologiilor de stabilire a tarifelor la resursele energetice. Un angajament pe care şi l-a asumat Moldova faţă de FMI este să actualizeze Strategia de reducere a sărăciei şi să elaboreze noi instrumente de politici sociale de susţinere a categoriilor vulnerabile de populaţie în caz de majorare a tarifelor la resursele energetice şi alte utilităţi. Despre aceasta, într-o conferinţă de presă, a comunicat vicepremierul Octavian Calmîc, ministru al economiei. Programul prevede creşterea competitivităţii economiei naţionale, asigurarea unei stabilităţi economice şi bugetare, depăşirea vulnerabilităţii în sectoarele economice, obţinerea unor progrese în implementarea reformelor sectoriale şi strategiilor adoptate, în partea celei ce ţine de majorarea şi diversificare exporturilor, atragerea investiţiilor, reformarea politicilor economice şi comerciale ale statului.
● SÂMBĂTĂ, 12 noiembrie
Soluţii pentru posesorii de automobile înregistrate în regiunea transnistreană
Posesorii de permise de conducere eliberate de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, care se vor deplasa pe drumurile publice din dreapta Nistrului cu automobile înmatriculate în regiunea transnistreană, riscă să fie amendaţi. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat recent de Guvern şi urmează să fie votat de Parlament pentru a intra în vigoare. Autorităţile propun câteva soluţii pentru această categorie de şoferi pentru a evita sancţiunile, iar una dintre ele este înmatricularea autovehiculul în dreapta Nistrului. Pentru o perioadă de două luni urmează a fi instituit un regim de înmatriculare cu înlesniri. Şeful Direcţiei generale politică şi legislaţie fiscală şi vamală a Ministerului Finanţelor, Dorel Noroc, a declarat că, odată adoptată legea, începând cu 1 decembrie până pe 1 februarie, posesorii de astfel de automobile vor avea posibilitatea să-şi reînregistreze mijloacele de transport în dreapta Nistrului, achitând doar 30% din mărimea accizului stabilit pentru anul 2016.
Experţii semnalizează carenţe în administrarea întreprinderilor de stat
Rezultatele administrării întreprinderilor şi societăţilor comerciale cu capital de stat din Republica Moldova indică asupra existenţei unor carenţe în materie de transparenţă şi evidenţiază necesitatea consolidării eforturilor pentru înlăturarea neconformităţilor ce ţin de accesul publicului la informaţiile privind performanţele entităţilor date. Astfel de concluzie se conţine în Nota de poziţie privind transparenţa şi dezvăluirea informaţiei aferente activităţii economice a întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital de stat din Republica Moldova, publicată de Centrul analitic independent Expert-Grup. Autorul notei de poziţie, Vadim Gumene, director de programe la Expert-Grup, menţionează că, în pofida eforturilor Guvernului de privatizare a proprietăţii publice, aceasta continuă să deţină o pondere importantă în mai multe sfere ale economiei naţionale. Astfel că gestionarea, controlul şi raportarea entităţilor economice cu capital de stat sunt foarte importante, inclusiv din perspectiva unor practici durabile de guvernanţă corporativă.
