RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 2 - 3 ianuarie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 3 ianuarie
Portofoliul de credite în sectorul bancar s-a majorat cu 20 la sută
Pe parcursul a 11 luni ale anului 2021, portofoliul de credite în sectorul bancar s-a majorat cu 9 136,9 mln lei (20,0 la sută) până la 54 786,1 mln lei. În structura activelor, ponderea cea mai mare a fost deținută de ,,Credite și avansuri”, 46,5 la sută.
Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naționale a Moldovei, creșterea portofoliului de credite în sectorul bancar pe parcursul celor 11 luni ale anului 2021 se datorează, în mare parte, creșterii portofoliului creditelor acordate pentru procurarea/construcția imobilului, cu 40,9 la sută, și al creditelor de consum, cu 37,9 la sută.
Indicatorul calității portofoliului de credite a înregistrat o îmbunătățire, comparativ cu finele anului precedent, ca urmare a ritmului de creștere mai mare a portofoliului de credite față de creșterea creditelor neperformante. Astfel, ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor a constituit 6,3 la sută, fiind în micșorare cu 1,0 p.p. față de finele anului precedent.
A intrat în vigoare interdicția la publicitatea loteriilor și pariurilor sportive
Au intrat în vigoare prevederile legale care interzic orice publicitate a jocurilor de noroc, loteriilor și pariurilor sportive. Martorii unei astfel de publicități sunt îndemnați să apeleze la poliție sau la Comisia parlamentară economie, buget și finanțe.
„Noi în comisie suntem responsabili de controlul asupra implementării acestei legi. O să ne ajute foarte mult”, este mesajul deputatului PAS Dumitru Alaiba, care este șio președintele Comisiei economie, buget și finanțe.
Oameni sunt îndemnați să denunțe publicitatea la loto dacă o văd la supermarket, la oficiul poștal sau în orice alt loc public. Conform datelor pe care le prezintă, zilnic în Moldova se vând 1,3 milioane de bilete de loterie.
Provocări în 2022: promovarea reformelor sistemice cu resurse financiare și umane limitate
Una din provocările economice și sociale majore pentru 2022 ține de promovarea reformelor sistemice în contextul unui cadru limitat de resurse financiare, umane și de timp. Constatarea a fost făcută într-un raport al Expert-Grup, semnat de Adrian Lupușor. O altă provocare ține de riscurile de sărăcie în contextul tendințelor inflaționiste, în paralel cu încetinirea creșterii economice pe fundalul unei creșteri rapide din 2021, transmite.
Implementarea întocmai a Pachetului Energetic III, interconexiunea rețelelor de energie electrică cu Ucraina și România și sporirea eficienței energetice reprezintă provocări fundamentale pentru 2022, care vor fi moștenite din anul care tocmai s-a încheiat.
Cele mai importante evoluții economice și sociale pozitive din 2021 țin de recuperarea economică rapidă după recesiunea din 2020, care a permis creșterea încasărilor fiscale și consolidarea bugetară. Pot fi scoase în evidență și soluționarea „crizei gazelor” și stabilirea unui cadru mai previzibil în dialogul energetic cu Federația Rusă și Gazprom.
„Tendințele și evenimentele economice și sociale negative din 2021, care ies în evidență, țin de creșterea presiunilor inflaționiste cu repercusiuni asupra familiilor cu venituri mici, planificarea unui deficit bugetar prea mare în raport cu situația economică și mai ales riscurile pentru 2022, înrăutățirea calității procesului decizional (promovarea multor proiecte de legi fără consultări suficiente), amânarea sau neinițierea unor reforme de importanță majoră, cum ar fi reforma teritorial-administrativă, descentralizarea financiară locală sau reforma administrației publice centrale, precum și funcționalitatea redusă a anumitor instituții publice”, menționează sursa citată.
În 2021 moldovenii au avut un salariu mediu de circa 9200 de lei, expert IDIS
În 2021, moldovenii au avut un salariu mediu pe economie (brut) de circa 9200 de lei, o creștere de 15,8% sau cu 1300 de lei față de 2020. Însă, în 2021 țara a avut cea mai mare inflație din ultimii 18 ani. Astfel, deși salariile au crescut, efectele pozitive nu au fost resimțite de către moldoveni, deoarece creșterea salarială a fost absorbită de inflația mare, menționează Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul” IPN.
În 2021, cei mai bine plătiți 10% din salariați sau 60 de mii de moldoveni au avut un salariu mediu lunar de 25 de mii de lei, cu 4 mii de lei mai mult decât în anul 2020. În același timp, 10% din cei mai prost plătiți salariați sau alți 60 de mii de moldoveni au un salariu mediu de 2890 de lei pe lună, în creștere cu 270 de lei.
„În ultimii zece ani, practice, se păstrează proporția. Oamenii săraci primesc un salariu de 8-9 ori mai mic decât cei bogați”, notează expertul în politici economice.
Făcând o comparație dintre salariile moldovenilor din dreapta și stânga Nistrului, Veaceslav Ioniță menționează că în perioada 2010-2015 salariul celor din stânga Nistrului a fost chiar mai mare decât al celor în dreapta Nistrului. În partea dreaptă era de 4 mii de lei și ceva, iar în stânga – de 6400 de lei. După, a urmat deprecierea valutei în stânga Nistrului, scăderea volumului exportului, scăderea nominală a salariului și, în 2018, salariul real al moldovenilor din stânga Nistrului a scăzut până la 4400 de lei, în condițiile în care în partea dreaptă a crescut.
ANRE explică de ce prețurile la produsele petroliere au crescut la începutul anului
Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, creșterea prețurilor la produsele petroliere în noul se explică în mare parte prin faptul că, începând cu 1 ianuarie 2022, s-au majorat cotele accizelor prevăzute de Codul Fiscal al Republicii Moldova.
În decembrie 2020 s-a decis majorarea graduală a cotelor accizelor pentru o perioadă de trei ani, 2021 – 2023, la majoritatea mărfurilor supuse acestui tip de impozitare. Din 1 ianuarie 2022, accizul pentru o tonă de benzină importată s-a majorat cu 586 de lei, iar pentru o tonă de motorină – cu 237 de lei, care în consecință se reflectă în prețul final la pompă.
Acest fapt, cumulat cu ultimele tendințe de creștere a prețurilor la bursele internaționale, a generat creșterea prețurilor plafon de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard.
BNM: riscul de credit și guvernanța internă – priorități de supraveghere bancară în 2022
Banca Națională a Moldovei a stabilit prioritățile privind supravegherea activităților sectorului bancar pentru anul 2022. Acestea se referă la „riscul de credit, guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP), procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (ILAAP), riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC), combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și riscurile asociate utilizării sistemelor de plăți”, se arată într-un comunicat de presă publicat pe pagina web a instituției.
„Prioritățile cuprind un spectru larg de acțiuni care vor asigura continuitatea reformelor inițiate în anii trecuți și vor conduce inevitabil la o fortificare și mai mare a sistemului bancar. Este imperios să continuăm aceste procese în beneficiul dezvoltării țării noastre și a cetățenilor noștri”, a declarat guvernatorul BNM, Octavian Armașu, citat în comunicatul BNM.
● MARȚI, 4 ianuarie
Navele maritime încărcate cu porumb din Moldova au fost deblocate în porturile turcești
Patru vapoare, cu circa 25 de mii de tone de porumb din Republica Moldova, erau blocate în porturile din Turcia, din cauza unor neconformități în actele de însoțire. Turcia a modificat în noiembrie condițiile de intrare a porumbului pe piață, iar Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor nu a luat în calcul aceste schimbări la eliberarea actelor de însoțire, a precizat pentru IPN Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.
● MIERCURI, 5 ianuarie
Mai bine de jumătate din exporturile din stânga Nistrului ajung în UE
Circa 2 250 de agenți economici din regiunea transnistreană sunt înregistrați conform cerințelor legislației în vigoare a Republicii Moldova. Spațiul Uniunii Europene este cea mai solicitată destinație pentru exportul de mărfuri ale companiilor din stânga Nistrului. În anul 2021, această cotă a constituit 57,2 % (în creștere față de anul 2020 – 56,60%). Și cea mai mare parte din bunurile importate în regiune sunt la fel originare din statele-membre ale UE (42%).
Biroul politici de reintegrare precizează, cu referire la datele Agenției Servicii Publice, că din numărul total de antreprenori care au sediul în stânga Nistrului, 1754 au fost luați la evidență provizorie, iar ceilalți – în mod permanent.
Conform evidențelor Serviciului Fiscal de Stat, la data de 15 decembrie 2021, erau înregistrate în sistemele informaționale ale Republicii Moldova 39 de patente valabile ale cetățenilor domiciliați în localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender. Cele mai multe vizează sfera comerțului cu amănuntul, serviciile de frizerie și cosmetice etc.
Termoelectrica lansează pagina web oficială și o platformă dedicată consumatorilor
Societatea pe acțiuni Termoelectrica și-a modernizat pagina web: www.termoelectrica.md și a lansat o nouă platformă online, dedicată consumatorului: www.consumator.termoelectrica.md. „Compania își dorește să devină mult mai transparentă și deschisă publicului, prin simplificarea accesului la informații, astfel încât oamenii să aibă mai multe pârghii de comunicare, asistență și interacțiune, inclusiv direct de pe site”, se arată într-un comunicat de presă.
„Ne-am propus să fim mult mai deschiși, transparenți și accesibili. Suntem o întreprindere de stat, care oferă servicii de interes public major, de aceea, asigurarea principiului transparenței și a unei comunicări eficiente, bazate pe accesibilitatea informațiilor și deschidere, sunt printre cele mai importante obiective de care ne vom ghida activitatea”, a menționat directorul general Termoelectrica SA, Vasile Leu.
Andrei Spînu: Salariul mediu în domeniul construcțiilor a crescut cu 3 402 lei
De astăzi, salariul mediu pentru angajații din domeniul construcțiilor va fi de 14 359 de lei, cu 3 402 lei mai mult față de anul 2021. Iar cel minim a fost stabilit în mărime de 5 000 de lei, indiferent de apartenența la patronat și/sau sindicat. Anterior acesta a constituit 3 815 lei. Informația a fost făcută publică de vicepremierul Andrei Spînu, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, transmite IPN.
Pe pagina de Telegram, Andrei Spînu a scris că a semnat, în acest sens, cu partenerii sociali din domeniul construcțiilor „Acordul de Modificare a Convenției Colective în Ramura Construcțiilor pentru anii 2018-2022”.
Președintele Federației Patronale a Constructorilor, Drumarilor și a Producătorilor materialelor de Construcție „Condrumat”, Pavel Caba, contactat de IPN, a spus că, din cauza exodului forței de muncă din Republica Moldova, unele firme de construcții se confruntă cu o lipsă a muncitorilor calificați. Așa cum mulți dintre ei lucrează în Federația Rusă, Uniunea Europeană și în Israel. „Trebuie să-i cointeresăm pe lucrătorii din domeniul construcțiilor, să le mărim salariul, pachetul social, așa încât locurile respective de muncă să fie atractive”, a specificat Pavel Caba, comentând acordul semnat.
La București a fost aprobat Acordul cu Republica Moldova privind construirea unor apeducte
Guvernul României a aprobat Acordul cu Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte cu subtraversarea râului Prut pentru alimentarea cu apă potabilă din județul Iași în raioanele Nisporeni, Ungheni, Glodeni și Fălești. Hotărârea a fost aprobată, miercuri, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
„Având în vedere relațiile speciale dintre România și Republica Moldova, mă bucur că am reușit să aprobăm acest acord care reprezintă încă un pas în continuarea și dezvoltarea cooperării pentru a identifica soluții durabile la problemele comune. Acordul constituie baza legală pentru realizarea lucrărilor de traversare a frontierei de către conductele de alimentare cu apă potabilă, iar după intrarea în vigoare, se va stabili exact amplasamentul apeductului între localitățile Ungheni din România și Ungheni din Republica Moldova, prin hotărârea Comisiei Hidrotehnice interguvernamentale”, a declarat ministrul mediului, Barna Tanczos, citat într-un comunicat de presă.
● JOI, 6 ianuarie
Avertizare legată de deversările de ape uzate cu depășiri ale concentrațiilor de poluanți
Laboratorul întreprinderii „Apă-Canal Chișinău” arată că apele uzate care ajung la Stația de epurare din municipiu depășesc semnificativ concentrațiile maxime admisibile de poluanți. Furnizorul atenționează agenții economici că riscă să le fie sistate serviciile de livrare a apei potabile și recepționare a apelor uzate, transmite IPN.
Conform reglementărilor în vigoare, consumatorii, alții decât cei casnici, sunt obligați să asigure pre-epurarea/epurarea apelor uzate. La evacuarea acestora în sistemul public de canalizare, în punctul de control, trebuie să fie asigurată respectarea valorilor admisibile ale parametrilor și indicatorilor de calitate. Acestea sunt stabilite în avizul de racordare, respectiv, în acordul de preluare, care se anexează la contractul de furnizare și prestare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare.
Începând cu 1 ianuarie 2022, se calculează plăți suplimentare pentru fiecare poluant sau indicator de calitate care a depășit valoarea admisibilă și pentru fiecare gură de evacuare specificată în Acordul de preluare a apelor uzate sau în contractul de prestare/furnizare a serviciului public de canalizare.
„În cazurile constatării de depășiri majore a concentrațiilor maxime admisibile de poluanți, furnizorul de apă va avertiza în continuare agenții economici despre neadmiterea deversărilor de ape uzate în sistemele publice de canalizare, iar la necesitate va solicita suportul instituțiilor abilitate pentru întreprinderea măsurilor ce se impun”, precizează „Apă-Canal Chișinău” într-un comunicat de presă.
