RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 22-28 noiembrie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 22 noiembrie
Se cere instituirea sărbătorii Ziua Viticultorului și Vinificatorului din Moldova
Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova, Oficiul Național al Viei și Vinului, Asociația Somelier și Asociația Dezvoltare a Turismului propun instituirea sărbătorii profesionale Ziua Viticultorului și Vinificatorului din Republica Moldova, care să fie sărbătorită în a doua duminică a lunii noiembrie.Într-o conferință de presă la IPN, Sergiu Manea, președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, a declarat că propunerea vine în contextul promovării în Republica Moldova a Zilei Mondiale a Turismului Vitivinicol, pentru a celebra specialiștii din domeniul respectiv, având în vedere că în ultimii ani nu a fost sărbătorită Ziua Vinului, dar și luând în considerare importanța industriei vitivinicole în economia națională, ținând cont de rolul și responsabilitatea specialiștilor care activează în domeniul respectiv.
● MARȚI, 23 noiembrie
Gazprom cere plata pentru consumul curent de gaze
Gazprom va înceta furnizarea de gaze către Republica Moldova în 48 de ore dacă Chișinăul nu își achită datoriile curente. Declarația a fost făcută de Sergei Kupriyanov, secretarul de presă al Președintelui Comitetului de Administrație al Gazprom, la postul de televiziune „Россия 24”, citat de agenția de presă „РИА Новости” „Gazprom a semnat un contract cu Moldova, cu condiția achitării 100% a plăților curente pentru gaze, următorul termen limită a venit pe 22 noiembrie. În acest sens, compania a sesizat Moldova că în 48 de ore va înceta furnizarea de gaze către aceasta, dacă nu va primiți plata datorată astăzi”, a spus Sergey Kupriyanov la „Россия 24”.
Viorel Gherciu: Doar cei care nu asigură calitatea produselor au probleme
Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu, spune că în Republica Moldova este implementată legea care obligă magazinele să expună pe rafturi 50% din produse autohtone. Potrivit ministrului, dificultăți de realizare a produselor atât în stare proaspătă, cât și procesate, întâmpină doar cei care nu asigură un standard înalt de calitate. Viorel Gherciu spune că acolo unde există calitate ridicată, produsele autohtone dispar mai repede de pe rafturile magazinelor decât cele de import. Legea privind comerțul interior ce obligă rețelele de magazine să ofere produselor autohtone 50% din lungimea liniară a raftului comercial, a fost promulgată încă în decembrie 2020. Ministrul Agriculturii spune că legea este avantajoasă doar pentru producătorii care respectă standardele de calitate și care asigură cantități mari de produse.
Politicieni și comentatori, despre cererea Gazprom de a plăti datoria curentă în 48 de ore
Comentând mesajul Gazprom, transmis către Moldovagaz, în care se spune că va sista livrarea de gaze către Republica Moldova dacă nu va fi achitată datoria curentă în 48 de ore, fostul deputat al Platformei DA, Vasile Năstase, spune că „cineva ar trebui să stea la răcoare pentru semnătura pusă pe acest act înjositor”. „Raportul Kroll e floare la ureche pe lângă ce trăsnăi a semnat guvernarea incompetentă. Cerem publicarea integrală a contractului buclucaș!”, a scris Vasile Năstase pe pagina sa de pe Facebook. La același subiect, fostul prim-ministru Ion Chicu a postat o fotocopie a unui document semnat de reprezentanții Republicii Moldova și ai Gazpromului. „În cazul când apar întrebări, de ce iar nu avem gaz... Spânu (vicepremierul Andrei Spînu, n.r.) la Moscova și-a luat angajamentul, prin acest p. 8 al Protocolului semnat, că va asigura adoptarea deciziei Comisiei Situații Excepționale de a aloca bani suplimentari pentru achitarea gazului. Deoarece era clar că, la această etapă, Moldovagaz se va confrunta cu un decalaj de casă, o insuficiență de lichidități cauzată de diferența dintre prețul nou al gazului și cel de 148 dolari inclus în tarif”, menționează Ion Chicu.
Andrei Spînu: Moldovagaz nu a găsit o soluție comercială pentru datoria față de Gazprom
Moldovagaz nu găsit până acum o soluție comercială pentru a stinge datoria curentă față de Gazprom. În acest sens, Guvernul este în discuții pentru a identifica soluții și a garanta livrarea gazelor pentru cetățenii țării. O spune vicepremierul Andrei Spînu, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, potrivit căruia, după aplicarea tarifului modificat, din luna noiembrie, Moldovagaz este obligată să achite integral pentru consumul de gaz de la Gazprom. Într-o postare pe Facebook, Andrei Spînu a precizat că Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a recepționat demersul Moldovagaz referitor la situația creată, iar luni, 22 noiembrie, la solicitarea Gazprom, a avut loc ședința Consiliului de Observatori al Moldovagaz. Unicul subiect al discuției a fost datoria curentă acumulată de către Moldovagaz pentru luna octombrie și avansul pentru noiembrie. După ședința Consiliului de Observatori, Moldovagaz a primit notificare de plată a datoriei în termen de 48 de ore. Actualmente, această datorie constituie 74 278 446,91 dolari SUA. Datoria s-a creat din cauza achiziționării gazului în luna octombrie la preț de peste 790 de dolari pe mia de metri cubi, iar tariful la gaz aplicat pentru luna octombrie nu a acoperit diferența.
Guvernul lucrează la achitarea datoriei față de Gazprom, dar are nevoie de timp, ministru
Soluția propusă de Guvern pentru achitarea datoriei curente de către Moldovagaz față de Gazprom constă în încheierea unui contract de cesionare către Energocom a unei părți din datoria Termoelectrica față de Moldovagaz. Este vorba despre suma de circa 1,4 miliarde de lei, necesară pentru plățile curente către Gazprom. Energocom va achita această datorie cesionată, iar Moldovagaz va face plata către Gazprom. Guvernul are și implementează respectiva soluție încă de săptămâna trecută, doar că este nevoie de mai mult timp pentru procedurile legale, a anunțat vicepremierul Andrei Spînu, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, într-o conferință de presă. Andrei Spînu a precizat că au fost făcute rectificări la bugetul pentru 2021. Conform dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale, 1,7 miliarde de lei s-au alocat pentru Energocom. Din această sumă, aproximativ 300 de milioane de lei au fost folosiți pentru procurarea gazului în luna octombrie, în situația de urgență, iar 1,4 miliarde de lei vor fi alocați pentru a susține plățile curente ale companiei Moldovagaz pentru luna octombrie și noiembrie, prin cesionarea către Energocom a unei părți din datoria Termoelectrica către Moldovagaz.
● MIERCURI, 24 noiembrie
Recolta de grâne din anul viitor poate fi compromisă, Federația Fermierilor
Din cauza lipsei ploilor în toamna anului curent, recolta de cereale din anul viitor va scădea esențial, susține Vasile Mârzenco, director executiv al Federației Naționale a Fermierilor. Solicitat de IPN, Vasile Mârzenco a precizat că, în condițiile în care au fost puține ploi în ultima perioadă, semințele de grîu, dar și alte semănături de toamnă încolțesc foarte greu. „Am semănat în pământ uscat, practic fără umiditate, au fost două ploițe mici de tot, care au pornit încolțirea grâului și răsare foarte greu grâul, deși în această perioadă grâul trebuia deja să se înfrățească, să fie covorul verde și des de pe câmp. Dintr-o sămânță, trebuie să se dezvolte 5-6 tulpini sau spice, dar așa, dacă nu a fost umiditate la timp, grâul nu s-a înfrățit, nu s-a dezvoltat, dintr-o sămânță va fi un spic. Situația este alarmantă. Deși 2021 a fost un an cu recoltă de cereale foarte bună, și la porumb, și la floarea soarelui, există riscul ca recolta de grâne din anul viitor să fie compromisă, din cauza lipsei de precipitații. Sunt afectate semănăturile, evident, recolta de cereale va scădea esențial”, a subliniat Vasile Mârzenco.
Acțiunile procurorului în dosarul Metalferos sunt neprofesioniste, declarație
Membrii Asociației Moldovenești de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase consideră că acțiunile procurorului care desfășoară acțiunile de urmărire penală în dosarul „Metalferos” sunt neprofesioniste, au caracter populist și au o intenție clară de a influența opinia publică. Președintele Asociației, Ion Drăniceru, a declarat în cadrul unei conferințe de presă la IPN că „acest procuror nu face nimic altceva decât să înainteze învinuiri nefondate unor persoane vădit nevinovate, în loc să investigheze cazul concret, cinstit și cu bună credință”. Acesta a cerut să fie încetate toate acțiunile abuzive în raport cu membrii Asociației, adică față de persoanele de pe piața metalelor din Moldova, colectorii și reciclatorii.
Asociația Metalelor Feroase și Neferoase solicită o întrevedere cu procurorul general
Reprezentanții Asociației Moldovenești de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase solicită o întrevedere cu procurorul general interimar, Dumitru Robu. Într-o conferință de presă la IPN, președintele Asociației, Ion Drăniceru, a relatat că pe data de 22 noiembrie, în numele Asociației, a înregistrat o solicitare de audiență la procurorul general interimar. Astăzi va înainta procurorului-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, Adrian Mircos, o cerere privind retragerea cauzei penale în care sunt vizați membrii Asociației Moldovenești de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase – dosarul „Metalferos”, în care, potrivit lui, sunt comise un șir de încălcări de către grupul de procurori ce investighează acest dosar.
Asociația de profil cere investigarea acțiunilor procurorului în dosarul „Metalferos”
Ion Drăniceru, președintele Asociației Moldovenești de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase solicită, în numele Asociației, investigarea acțiunilor procurorului Vladislav Căruceru, în dosarul „Metalferos”, și numirea unui alt procuror pe caz – „unul necontrolat, independent și care dorește să facă dreptate și lumină în acest caz de rezonanță prin tragerea la răspundere penală a adevăraților bandiți”. Într-o conferință de presă la IPN, Ion Drăniceru, a specificat că dorește să fie numit un procuror ierarhic superior, care să verifice din punct de vedere al legalității acțiunile procurorului Căruceru. „Astăzi, când s-a schimbat conducerea țării și se vorbește despre o reformă a justiției, despre evaluarea procurorilor, judecătorilor, consider că primul sau unul din primii care urmează a fi evaluat, pe toate dosarele pe care acesta le are în gestiune, este procurorul Vladislav Căruceru”, a adăugat acesta.
● JOI, 25 noiembrie
Leul moldovenesc – în circulație de 28 de ani
Moneda națională este nu doar un atribut al statului, ea joacă un rol important în economie. Sporirea calității monedei naționale și a nivelului de utilizare a plăților fără numerar reprezintă unul din obiectivele strategice ale Băncii Naționale a Moldovei, menționează guvernatorul Octavian Armașu, citat într-un comunicat de presă al instituției, cu ocazia aniversării a 28-a a leului moldovenesc. În acest an, startul aniversării leului va fi dat de un eveniment festiv de lansare a unor monede comemorative și jubiliare. Evenimentul se va desfășura luni, 29 noiembrie, la Biblioteca Națională și va fi transmis în direct pe pagina web a BNM și profilurile sale din rețelele Facebook și Youtube.
Transportatorii protestează în fața Guvernului
Zeci de microbuze și autobuze au fost parcate joi, 25 noiembrie, în fața Guvernului ca parte a unui protest organizat de transportatorii de pasageri. Aceștia spun că nu mai pot activa în pierdere în contextul scumpirilor la carburanți, la serviciile de deservire tehnică, dar și în contextul scumpirii primelor de asigurare auto. Mulți se plâng și pe micșorarea fluxului de călători, precum și pe transportarea ilicită de pasageri, care le creează concurență neloială. Președintele Consiliului Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto, Oleg Alexa, a declarat aceasta este o nouă acțiune de protest, după aproximativ doi ani. Transportatorii au sperat la o schimbare, inclusiv în ramura transportului de pasageri. Însă, potrivit lui, cu părere de rău, situația rămâne aceeași, ba chiar s-a înrăutățit. Oleg Alexa susține că există un șir de probleme care influențează formarea tarifelor la călătorii și care provoacă necesitatea de a le majora. „Există domeniul ilegal, care fură pasagerii, iar cei care activează legal rămân cu doi-trei pasageri. Corupția de la ANTA înflorește, iar odată cu ea, și transportul ilicit”, a menționat președintele APOTA. Potrivit lui, s-au înregistrat și scumpiri nejustificate la primele de asigurare auto în condițiile în care calculele transportatorilor arată că s-au produs mai puține accidente cu implicarea transportului de pasageri și au fost provocate mai puține daune.
Deputații au votat alocarea banilor pentru achitarea datoriei față de Gazprom
Parlamentul a votat, în lectură finală, proiectul de rectificare a bugetului de stat pentru anul curent, care prevede și alocarea sumelor necesare pentru achitarea datoriei curente către concernul rus Gazprom. Pentru a nu admite sistarea livrării gazelor naturale, proiectul a fost examinat în regim de urgență, la demersul premierului Natalia Gavrilița. Reprezentații executivului au argumentat rectificarea prin necesitatea îndeplinirii condițiilor impuse de compania rusă Gazprom față de Moldovagaz, în vederea evitării deconectării de la sursa de aprovizionare a Republicii Moldova cu gaze naturale și susținerii capacității de achitare a consumului.
Cerințele de majorare a tarifelor la călătorie nu sunt justificate, Andrei Spînu
Cerințele transportatorilor de majorare a tarifelor la călătorie nu sunt justificate, consideră ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu. Acesta își dorește mai multă responsabilitate din partea transportatorilor și îi roagă să investească mult mai serios în modernizarea autovehiculelor, așa cum prevede legea. Într-o postare pe Facebook, Andrei Spînu, a relatat că un grup de transportatori a prezentat solicitări de a dubla, chiar și a tripla tariful aplicabil pentru călătoriile de pasageri – de la 1,37 lei/km la 1,85 lei/km. Spre exemplu, dacă acum tariful Chișinău-Bălți este de 80 lei, ei doresc să fie 185 lei. Un alt exemplu, Chișinău-Drochia acum este 109 lei. Conform solicitării transportatorilor, prețul ar trebui să fie 245 lei.
Bugetul de stat pentru 2022 a fost votat în prima lectură
Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022 a fost votat astăzi, 25 noiembrie, în prima lectură, cu votul a 57 de deputați. Deficitul bugetar pentru anul viitor este prevăzut în sumă de 15,1 miliarde de lei. Proiectul bugetului prevede venituri în mărime de 50,1 miliarde de lei, în creștere cu 9,2% față de anul curent. Cheltuielile totale sunt estimate la 65,2 miliarde de lei, mai mult cu 13,1% comparativ cu anul 2021. La capitolul cheltuieli, sunt prevăzute alocări pentru majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului și creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor. De asemenea, va continua compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică, precum și va fi extinsă aria de acoperire a proiectelor din cadrul Fondului Național de Dezvoltare Regională.
● VINERI, 26 noiembrie
Integrarea europeană are nevoie de șosele europene, Natalia Gavrilița
În planul guvernului este conectarea țării noastre la rețeaua de autostrăzi europene și momentul când de la Chișinău la București vom putea ajunge pe autostradă, a declarat Natalia Gavrilița într-o conferință de presă comună după întrevederea pe care au avut-o în seara zilei de joi cu Adina Vălean, comisar european. Dânsa a remarcat că proiectele de transport și infrastructură fac parte din ambițiile majore ale executivului, fiind instituit și un minister care gestionează aceste domenii, dar și asigurată finanțarea pentru anii viitori a mai multor proiecte de reabilitare a drumurilor.
Parlamentul a votat legea majorării vârstei de pensionare, în prima lectură
Începând cu 1 ianuarie 2022, vârsta standard de pensionare pentru bărbați va fi de 63 de ani, iar stagiul complet de cotizare – 34 de ani. Pentru femei, vârsta standard de pensionare de 63 de ani se va aplica începând cu 1 iulie 2028, iar stagiul complet de cotizare, de 34 de ani, va intra în vigoare la 1 iulie 2024. Până atunci, ambele vor crește gradual. Proiectul de modificare a Legii privind sistemul public de pensii a fost votat aseară, 25 noiembrie, de 56 de deputați, în prima lectură. Noile reglementări restabilesc graficul de majorare a vârstei de pensionare stabilit în anul 2018.
Vot final: Parlamentul a interzis publicitatea jocurilor de noroc
Parlamentul a interzis orice fel de publicitate a loteriilor, pariurilor la competiții și evenimente sportive și altor forme de servicii din domeniul jocurilor de noroc, inclusiv cele online. Proiect de lege a fost votat de deputați în lectură finală în ședința de joi, 25 noiembrie. Inițiativa legislativă aparține unui grup de deputați ai Fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate. Autorii argumentează că jocurile de noroc creează victime și dependență printre cele mai vulnerabile pături ale societății, inclusiv printre minori. Dependența jocurilor de noroc are un efect devastator asupra stării financiare a populației, consideră parlamentarii. Autorii proiectului mai precizează că zilnic în Republica Moldova se vând peste 1,3 milioane de bilete de loterie, în mare parte fiind procurate de persoane vulnerabile. Potrivit lor, în anul 2017 venitul anual din vânzarea biletelor a constituit 3,4 milioane, în 2020 a crescut până la 613 milioane de lei, iar în primele opt luni ale anului curent – până la 2,6 miliarde de lei. Și dacă în 2017 s-au vândut 425 de mii de bilete de loterie, de la începutul acestui an și până în luna august – 328 de milioane de bilete.
Ministrul agriculturii, despre riscul compromiterii culturilor de toamnă
Agricultura este expusă schimbărilor climaterice, astfel că reabilitarea sectorului de irigare este o prioritate. Dar lucrurile nu pot fi schimbate peste noapte. O spune ministrul agriculturii și industriei alimentare, Viorel Gherciu, întrebat despre lipsa precipitațiilor și îngrijorările legate de compromiterea culturilor de toamnă din această cauză. Într-o conferință de presă, oficialul a precizat că anul acesta au fost însămânțate doar 200 de mii de hectare, pe când în alți ani suprafețele însămânțate depășeau 300 de mii de hectare. Din cauza insuficienței umidității, culturile sunt într-o stare proastă și, probabil, unele suprafețe vor fi însămânțate repetat. Iar acest lucru va duce la cheltuieli suplimentare. „Anume din aceste considerente, Ministerul Agriculturii va continua intens dialogul cu donatorii, Ministerul Finanțelor, pentru ca să fie identificate resursele financiare necesare. Să fie atrase investiții pentru reabilitarea sectorului de irigare, pentru ca să fim asigurați cel puțin parțial, să putem să asigurăm o oarecare roadă și siguranța alimentară a țării”, a declarat Viorel Gherciu.
Producătorii de porumb au cheltuieli mai mari din cauza prețului majorat la gaze
Recoltarea întârziată, dar și creșterea prețului la gazele naturale, cu care lucrează majoritatea elevatoarelor, a dus la ridicarea cheltuielilor pentru procedeele de condiționare (uscare) a porumbului. Ministrul agriculturii și industriei alimentare Viorel Gherciu, a menționat, într-o conferință de presă, că au crescut și prețurile de comercializare a porumbului, ceea ce îl face încrezător pe oficial că producătorii „vor obține un rezultat bun și vor fi mulțumiți de recolta pe care o vor avea”. Ministrul a precizat că actualmente sunt recoltate în jur de 60% din suprafețele cu porumb. Întârzierea s-a produs dar nu doar din cauza crizei gazului, ci și pentru că porumbul a fost semănat cu întârziere de 2-3 săptămâni. Astăzi toate elevatoarele lucrează neîntrerupt. Iar în cazul unor soiuri, porumbul poate fi pus la păstrare fără a mai fi uscat.
Comisia parlamentară de anchetă: situația în sectorul extractiv este alarmantă
Situația în domeniul estragerii resurselor minerale utile este alarmantă. În cadrul normativ există multe carențe și lacune, care permit antreprenorilor de rea-credință să prejudicieze bugetul public național, fiind create în același timp premise de sporire a corupției în tot lanțul valoric, a declarat în cadrul unei conferințe de presă Mariana Cușnir, deputat PAS, membră a Comisiei de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile și determinarea impactului asupra mediului. La majoritatea carierelor sunt depistate încălcări, fiind prejudiciat bugetul național al statului în proporții deosebit de mari. În 2020, ca urmare a controalelor efectuate de Direcția controlul geologic și resurse funciare din cadrul Inspectoratului pentru protecția mediului, a fost evaluat un prejudiciu cauzat subsolului în sumă de 39 100 000 lei, iar solului – de 75 000 00 lei. Totodată, prejudiciile acoperite sunt doar de 99 000 lei. Pentru 2021 rezultatele controalelor efectuate sunt și mai alarmante. Direcția a calculat prejudicii cauzate mediului de 733 500 000 lei. De asemenea, au fost create prejudicii și pierderi de producție agricolă în urma scoaterii nelegitime a terenurilor din circuitul agricol în sumă de 13 500 000 lei. Amenzile contravenționale au vizat însă doar 54 000 lei. Amenda maximă, conform Codului Contravențional, este de 6000 lei.
Ministerul Agriculturii a pregătit un concept de promovare a produselor autohtone
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare are pregătit un concept de program național care vizează promovarea produsului autohton în școli și grădinițe. Despre aceasta a anunțat ministrul agriculturii și dezvoltării regionale, Viorel Gherciu, într-o conferință de presă. Potrivit oficialului, prin acest program vor fi promovate produsele în lanțul alimentar scurt. Sunt vizate nemijlocit achizițiile pentru a asigura școlile și grădinițele cu produse alimentare necesare în alimentarea copiilor. Documentul va fi transmis spre aprobare Guvernului, apoi Parlamentului. Viorel Gherciu a remarcat că anul 2021 nu a fost deloc ușor, însă au fost obținute recolte înalte la majoritatea culturilor. Pentru prima dată, au fost recoltate peste 1,5 milioane tone de grâu, peste 800 de mii de tone de floarea soarelui și se așteaptă o roadă bogată și la porumb, de peste 2,5 milioane de tone. Au fost strânse peste 600 de mii de tone de mere și peste 315 mii de tone de struguri.
Japonia va oferi Moldovei un grant de 240 mln lei
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va recepționa 19 autospeciale de intervenție în caz de incendii. Acestea vor ajunge în 6 regiuni ale țării și vor deservi circa un milion de cetățeni. Autospecialele vor fi procurate dintr-un grant, în valoare de aproximativ 240 de milioane de lei, oferit de Guvernul Japoniei. Ministrul afacerilor interne, Ana Revenco, a precizat vineri, în cadrul unui briefing de presă, că a fost semnat un acord de cooperare economică pentru inițierea unui proiect care are menirea de a îmbunătăți echipamentele de prevenire a incendiilor. „Proiectul dat va fi implementat cu suportul Guvernului Japoniei, care va oferi un grant, în valoare de 1,55 miliarde yeni japonezi, suma echivalentă cu aproape 240 milioane lei. Acest grant va fi utilizat pentru procurarea din Japonia și livrarea în Republica Moldova a 19 autospeciale de intervenție pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Aceste autospeciale vor ajunge în 6 regiuni ale țării și vor deservi circa un milion de cetățeni”, a specificat ministrul afacerilor interne.
Moldova a semnat în 2020 acorduri de împrumut și suport financiar în valoare 418 mln euro, monitorizare
În primul an de pandemie, Republica Moldova a reușit să negocieze și să ratifice cinci acorduri de împrumut cu instituțiile financiare internaționale. Asistența financiară a fost acordată pentru atenuarea impactului economic și social al crizei generate de COVID-19, cum ar fi acoperirea deficitului bugetar, suport pentru întreprinderi micro, mici și mijlocii, dar și pentru consolidarea sistemului de sănătate. Experții Institutului pentru inițiative strategice, care monitorizează modul în care sunt gestionate fondurile acordate de instituțiile financiare internaționale, constată că autoritățile nu au asigurat suficientă transparență în procesul de negociere și nu au avut o abordare strategică de comunicare și informare a publicului cu privire la condițiile asistenței și destinația fondurilor. Conform analizelor efectuate de către experții Institutului pentru inițiative strategice, Republica Moldova a semnat în anul 2020 acorduri de împrumut și suport financiar în valoare de circa 418 milioane de euro (circa 9 miliarde de lei). Autorii au subliniat faptul că niciodată Republica Moldova nu a beneficiat de un suport atât de amplu, de la un număr atât de mare de donatori și concentrat pe o singură dimensiune – sănătate publică.
Moldova va primi 3000 de autorizații de tip tranzit din partea Ucrainei
Republica Moldova urmează să primească, în zilele următoare, 3000 de autorizații de tip tranzit/bilaterale şi 2000 de autorizații portuare, pentru anul curent. Ucraina a dat curs solicitării Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova de a oferi o cotă suplimentară de autorizații pentru transport marfă. Potrivit ministrului infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, acesta este un rezultat imediat, realizat în urma vizitei pe care a efectuat-o la Kiev, în luna noiembrie curent. „Mizăm pe cooperarea deschisă și eficientă pe viitor cu omologii noștri ucraineni”, a menționat ministrul într-o postare pe Facebook. Andrei Spînu a remarcat că, în perioada 6-7 decembrie 2021, urmează să aibă loc Ședința comisiei mixte moldo-ucrainene în domeniul transportului rutier internațional, unde vor fi discutate mai multe subiecte actuale pe domeniul transportului rutier, inclusiv, definitivarea a tuturor aspectelor procedurale pentru asigurarea implementării unui regim liberalizat de transport de marfă.
● SÂMBĂTĂ, 27 noiembrie
Adina Vălean: Există potențial de finanțare a modernizării căilor ferate
Uniunea Europeană investește în modernizarea căilor ferate întrucât reprezintă unul dintre mijloacele de transport cel mai puțin poluant. O spune comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean. Prezent la Chișinău, oficialul a menționat că Republica Moldova, aflându-se la intersecția dintre Uniunea Europeană și zona estică, ar trebui să investească în mecanismul de adaptare a materialului rulant la diferite ecartamente. În același timp, Adina Vălean a menționat că lipsa electrificării căii ferate a Republicii Moldova reprezintă o problemă, ce poate fi soluționată cu sprijinul partenerilor externi. Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, spune că Republica Moldova ar trebui să vină cu proiecte concrete de modernizare a căilor ferate, întrucât acum Uniunea Europeană investește mult în acest mijloc de transport.
Producția apicolă este în scădere. Sectorul necesită sprijin din partea statului, ANARM
În Republica Moldova activează 6800 de apicultori și 29 de asociații teritoriale de apicultori. Apicultorii îngrijesc 250000 de familii de albine. Între 85-90% din producția de miere din Republica Moldova este exportată, cu precădere în țările europene. În CSI exportul este foarte mic, din cauza prețurilor mici de pe piețele respective. Dacă în 2017 au fost exportate 5000 de tone de miere, în 2020 – numai 3385 de tone, iar în acest an cifra de până acum este de 2800 de tone. Pentru supraviețuirea sectorului apicol, este necesară o susținere din partea Guvernului – subvenții directe pe familia de albine sau pe kilogramul de miere vândut și reflectat în acte contabile, a declarat pentru IPN Ion Maxim, președintele Asociației Naționale a Apicultorilor din Moldova (ANARM), cu prilejul celei de-a IV-a ediții a Forumului Național Apicol, care s-a desfășurat la Chișinău. „Temperaturile din ultimii – ploile abundente, secetele, decalajele de temperatură ziua și noaptea, în lunile de primăvară și toamnă, temperaturile blânzi în luna noiembrie, care nu permit intrarea albinelor în hibernare, afectează starea familiilor de albine”, a menționat Ion Maxim.