RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 15-21 noiembrie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 15 noiembrie
Andrei Spînu: Republica Moldova va avea surse alternative la importul energiei electrice
Guvernul va continua să deblocheze proiectele de infrastructură, care să permită diversificarea surselor de livrare a energiei electrice și să întreprindă noi acțiuni în acest sens. Astfel, vineri, 12 noiembrie, a fost semnat contractul pentru construcția a 158 km de linie electrică aeriană de înaltă tensiune cu un singur circuit de 400 kilo Volți pe direcția Chișinău-Vulcănești. „Construcția acestei linii electrice ne va oferi mai multă independență prin crearea unei alternative de livrare a energiei electrice din spațiul european, mai exact din România”, a declarat vicepremierul Andrei Spînu în cadrul unei conferințe de presă consacrată contractului.
Odată construită această linie, Republica Moldova va putea trece mai ușor de crizele energetice, cum a fost cea din luna octombrie. „Republica Moldova trebuie să aibă surse alternative de livrare a energiei electrice și să fie pregătită pentru orice situație. Proiectul susține programul general stabilit de Guvernul Republicii Moldova pentru interconectarea asincronă a sistemului electro-energetic național la piața europeană unică de energie electrică prin intermediul rețelei europene a operatorilor sistemelor de transport a energiei electrice”, a menționat vicepremierul.
● MARȚI, 16 noiembrie
Natalia Gavrilița la Londra: Guvernul Republicii Moldova este pro-business
Guvernul își dorește transformarea Moldovei într-o țară cu adevărat atractivă, în care soluțiile digitale sunt o normalitate, o soluție implicită și nu o excepție. „Guvernul Republicii Moldova este pro-business: încurajăm investițiile, așa că aș vrea să văd tot mai mulți investitori venind în țara noastră. Aș dori să deschid un canal de comunicare între piețele de capital și afacerile din Republica Moldova”. Declarațiile aparțin premierului Natalia Gavrilița și au fost făcute în cadrul evenimentului „Ziua Pieței de Capital din Moldova”, desfășurat la sediul Bursei de Valori din Londra, transmite IPN.
În discursul său, Natalia Gavrilița a remarcat că una dintre principalele priorități ale agendei de reformă a Guvernului este reforma justiției, care implică o evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, deoarece este crucial atât pentru cetățenii, cât și pentru comunitatea de afaceri și investitorii străini să aibă încredere în instituții, să aibă stabilitate și predictibilitate. Reforma justiției va contribui la fortificarea sistemului de justiție și consolidarea instituțiilor, făcându-le mai receptive, eficiente și oneste. În opinia sa, aceasta va fi o reformă socială, dar și o reformă economică, deoarece un sistem de justiție echitabil, independent și responsabil este fundamentul funcționării democrației, dar și o precondiție a unei economii de piață funcționale.
Două vinării de stat din Moldova își unesc eforturile pentru a depăși criza perioadei pandemice
Vinăriile din Republica Moldova resimt o scădere a numărului de turiști cauzată de perioada pandemică. Reprezentanții acestei industrii care propulsează economia țării, consideră că turismul local necesită o atenție sporită din partea publicului și a consumatorilor de branduri de țară. Pentru a crea un circuit viniviticol prietenos, două întreprinderi de stat, Cricova și Mileștii Mici, vor organiza în decursul lunii curente un maraton – wine run, în care se pot înscrie cei care doresc să promoveze și să susțină turismul viniviticol, transmite IPN.
Potrivit directorului general al Combinatului de Vinuri „Cricova” S.A., Denis Șova, perioada pandemică a afectat turismul, înregistrându-se o scădere de aproape 80% de vizitatori, comparativ cu anii precedenți, însă linia de producție a continuat să genereze profit. „O realizare de care am putea să ne mândrim este că întreprinderea „Cricova” este un brand autentic de țară și aparține integral statului. Prin negocieri, a fost recuperat, în urmă cu zece ani, ceea ce deținea o altă întreprindere cu capital străin și astăzi „Cricova” este un model de succes pentru întreprinderile de stat, ce aduce anual un profit de 20 milioane lei și achită peste 50 milioane lei impozite anual.
Băncile din Republica Moldova sunt bine capitalizate și bine guvernate, BNM
Băncile din Republica Moldova sunt bine capitalizate și bine guvernate. Reformele au sporit transparența și încrederea pentru clienți, inclusiv pentru deponenți. Sectorul bancar s-a dovedit a fi rezistent, mai ales în timpul recentei crize pandemice, și, de fapt, a oferit sprijinul necesar economiei. Declarații în acest sens au fost făcute de guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, la Ziua Pieței de Capital din Moldova, organizată la sediul Bursei de Valori din Londra, transmite IPN.
Potrivit unui comunicat de presă al BNM, conducerea băncii a relatat că 90% din activele bancare moldovenești sunt deținute de investitori europeni. Acest lucru s-a datorat unei agende de reforme importante implementate, inclusiv programul FMI, care au adus rezultate tangibile soldate și cu atragerea de investitori internaționali. Totodată, autorităților, oamenilor de afaceri și investitorilor le revine un rol major de a-și consolida eforturile pentru o viziune comună în dezvoltarea unui viitor sigur și durabil.
● MIERCURI, 17 noiembrie
Guvernul va aproba bugetul de stat pentru 2022 în ședința de vineri
Bugetul de stat pentru anul 2022 va fi aprobat în ședința de vineri, 19 noiembrie, a Guvernului, a anunțat premierul Natalia Gavrilița, citată de IPN.
În context, prim-ministrul a îndemnat miniștrii ca Fondul ecologic, Fondul de subvenționare a agriculturii, Fondul rutier, Fondurile de dezvoltare regională, Fondul Investițiilor Sociale, să fie încadrate într-un proces simplu și previzibil de solicitare și acordare a finanțărilor. „Până la sfârșitul anului aș vrea să avem împreună definitivate mecanisme noi și clare de funcționare a acestor fonduri”, a spus premierul.
Natalia Gavrilița a subliniat că e nevoie de noi capacități pentru a asigura absorbția rapidă a banilor care vin în Moldova în proiecte de dezvoltare rurală și economică. Menționând că își dorește programe de finanțare a „Satului European”, un program de finanțare a proiectelor de infrastructură regională și un program axat pe obiectivele majore naționale, care să fie realizate în următorii patru ani.
● JOI, 18 noiembrie
A fost ratificat acordul cu Corporația Financiară Internațională de 3,8 mln dolari
Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Corporația Financiară Internațională (IFC), în valoare de 3,8 milioane de dolari, a fost ratificat de Parlament. Banii vor fi utilizați pentru sporirea competitivității sectorului privat în ceea ce privește exportul produselor de origine animală, inclusiv carne de pasăre, ouă, lapte și produse lactate, pe piața Uniunii Europene, transmite IPN.
Acordul a fost ratificat pentru realizarea proiectului „Reforma climatului investițional în Republica Moldova” (faza II).
IFC va contribui cu suma de 2,8 milioane de dolari. Guvernul Republicii Moldova va contribui cu un milion de dolari prin finanțarea instituțiilor statului, inclusiv plăți pentru bunurile și serviciile necesare pentru implementarea proiectului. Proiectul nu prevede contribuții directe din contul bugetului de stat.
● VINERI, 19 noiembrie
Cursa de tren Chișinău – Kiev va fi relansată
Cursa de tren Chișinău – Kiev va fi relansată. Acest lucru a fost convenit de viceprim-ministrul Andrei Spînu, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, în cadrul întrevederii cu omologul său ucrainean, Oleksandr Kubrakov, în marja vizitei de lucru la Kiev, Ucraina, transmite IPN.
Într-un comunicat de presă, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a menționat că în cadrul întâlnirii au fost discutate detaliile tehnice de urgentare a construcției podului Cosăuți (MD) – Yampol (UA). De asemenea, s-a discutat și necesitatea reabilitării liniilor de cale ferată aflate pe teritoriul Ucrainei, între stațiile Halta 111 – Basarabeasca, Halta 208 – Greceni, Etulia – Giurgiulești, dar și despre facilitarea tranzitului trenurilor pe teritoriul Ucrainei prin sectorul de cale ferată Giurgiulești – Reni – Etulia.
Guvernul a aprobat bugetele pentru 2022
Veniturile bugetului de stat vor constitui în anul viitor 50,1 miliarde de lei și vor fi în creștere cu 9,2% față de anul curent, potrivit proiectului Legii bugetului de stat, aprobat astăzi de Guvern. Principalele măsuri de politici se referă la domeniul salarizării, ocrotirii sănătății, protecției și asigurării sociale, dezvoltării regionale și locale, precum și a mediului de afaceri., transmite IPN.
Pe partea de cheltuieli a fost operată o majorare cu peste 7,5 miliarde de lei comparativ cu anul curent. Astfel, cheltuielile totale vor constitui 65,2 miliarde de lei. Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat, 51,4% sau 33,5 miliarde de lei reprezintă transferuri către alte bugete, iar 48,6% sunt cheltuieli pentru implementarea programelor, prin intermediul autorităților publice centrale. Cheltuielile destinate implementării proiectelor finanțate din surse externe vor constitui, în anul 2022, circa 5,4 miliarde de lei, reprezentând 8,3% din cheltuielile totale ale bugetului de stat.
În pofida situației dificile, avem un buget de dezvoltare pentru 2022, premier
Premierul Natalia Gavrilița susține că, în pofida situației dificile de pe piețele internaționale și crizele cu care s-a confruntat Guvernul, pentru anul viitor este pregătit un buget substanțial, de dezvoltare. A fost posibil acest lucru în condițiile în care a fost restabilită încrederea partenerilor externi și au fost restabilite sursele de finanțare, iar astfel s-a putut menține o anvelopă de cheltuieli care a permis creșteri salariale, creșteri de compensații. În același timp, s-a reușit menținerea unui volum important de cheltuieli capitale și investiții în domenii care asigură dezvoltarea țării. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă, susținute după ședința de Guvern la care s-au aprobat bugetele pentru anul viitor, transmite IPN.
Șefa executivului a menționat că Guvernul a fost învestit în luna august, când ciclu bugetar era deja în derulare. În ultimele trei luni, Ministerul Finanțelor a trebuit să vină cu mai multe modificări la bugetul pentru anul 2021, dar și să pregătească bugetul pentru anul viitor.
● SÂMBĂTĂ, 20 noiembrie
Ministru, despre ce se va întâmpla cu cei 1,4 miliarde de lei necheltuiți de Energocom
Cei 1,4 miliarde de lei alocați întreprinderii „Energocom”, dar care au rămas necheltuiți după semnarea contractului cu „Gazprom”, sunt încă în bugetul de stat și nu au fost transferați societății pe acțiuni. Precizarea a fost făcută de către ministrul finanțelor, Dumitru Budianschi, la solicitarea presei. Potrivit lui, este vorba doar despre o alocare și nu transfer, transmite IPN.
„Banii vor fi transferați spre „Energocom” atunci când „Energocom” va decide că are nevoie de acești bani. Acești banii sunt destinați pentru asigurarea securității energetice. Dacă nu ar fi fost această alocare, noi am fi avut probleme cu furnizarea gazelor naturale la sfârșitul lunii precedente. Și doar această alocare de 387 de milioane de lei a permis ca „Energocom” să facă procurări de gaze, să infuzeze rețeaua și să mențină stabilitatea furnizării gazelor naturale”, a menționat Dumitru Budianschi.
