RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 18-24 octombrie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 18 octombrie
O fabrică cu investiții elvețiene va fi construită în subzona Ștefan Vodă a ZEL „Bălți”
Compania elvețiană „Schoeni” va investi 1,5 milioane de euro în Zona Economică Liberă „Bălți”. Investiția va fi direcționată spre construcția unei fabrici, cu suprafața de 2 mii de metri pătrați, în subzona Ștefan Vodă, pentru procesarea fructelor și legumelor, transmite IPN.
Potrivit unui comunicat de presă al ZEL „Bălți”, fabrica va avea o capacitate de producție de 2000 de tone pe an. Pe termen lung, se planifică extinderea capacității de producție și a spațiului de cinci ori – până la 10 mii de metri pătrați, cu o creștere corespunzătoare a investițiilor și a locurilor de muncă.
În subzonă deja a început construcția rețelelor inginerești și se lucrează la pregătirea infrastructurii necesare pentru funcționarea fabricii. Se preconizează ca aceasta să fie deschisă la începutul sezonului agricol următor, în mai-iunie 2022. Fabrica va începe să proceseze legume (varză, sfeclă, morcovi, cartofi, ceapă), pomușoare (zmeură, căpșuni) și fructe (mere, pere). Atât semifabricatele congelate, cât și produsele finite, inclusiv cele sub marca „Schoeni Food”, vor fi produse și exportate în Elveția și în țări din UE.
Vicepremierul Andrei Spânu pleacă în Polonia să discute despre furnizarea gazului
Viceprim-ministrul, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, efectuează o vizită de lucru în Polonia. Ministerul anunță că urmează să fie purtate discuții privind furnizarea gazului natural în Republica Moldova, transmite IPN.
Vizita vicepremierului în Polonia se va desfășura în perioada 18-19 octombrie.
Comisia pentru Situații Excepționale a instituit, săptămâna trecută, stare de alertă în domeniul energetic. Decizia a fost luată ca urmare a situației complicate legate de procesul de negociere a unui nou contract de achiziție a gazului cu concernul rus Gazprom. Pentru luna octombrie a fost agreat un contract provizoriu, în care este stabilit preșul de 790 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze naturale.
Reprezentanții partidelor extraparlamentare acuză conducerea țării că ar fi început prea târziu negocierile cu Gazprom. În plus, greșeala guvernanților ar fi ignorarea aspectelor politice în discuțiile cu Rusia. Pe de altă parte, în spațiul public au fost exprimate opinii că toată retorică creată în jurul lipsei unui nou contract de achiziție a gazului rusesc are menirea de a induce în societate o stare de panică.
● MARȚI, 19 octombrie
Vadim Ceban: Problema nu este în prețul gazului, ci în asigurarea volumelor necesare
Datoriile Republicii Moldova față de Gazprom și implementarea prevederilor pachetului energetic III sunt principalele probleme cu care se confruntă echipa de negociatori moldoveni în discuțiile cu reprezentanții concernului rus. În același timp, criza energetică cu care ne confruntăm nu este determinată de prețul de achiziție, ci de posibilitatea de a asigura volumul de gaz necesar țării. Sunt declarațiile președintelui Consiliului de Administrație Moldovagaz, Vadim Ceban. Potrivit oficialului, pentru luna octombrie, consumatorii casnici și instituțiile publice nu vor rămâne fără gaze naturale, notează IPN.
Președintele Consiliului de Administrație Moldovagaz spune că în negocierile cu Gazprom, Chișinăul insistă pe prelungirea fostului contract de achiziție a gazului, cu vechea formulă de calcul. Potrivit oficialului, impasul negocierilor este determinat și de datoriile acumulate de Moldovagaz față de Gazprom în valoare de 450 de milioane de dolari, fiind vorba de datoriile părții drepte a Nistrului.
„Discuțiile privind semnarea unui nou contract sau prelungirea actualului au început încă în luna iunie. Noi am mizat pe prelungirea contractului cu 3 ani, am mizat pe prelungirea actualei formule de calculare a prețului. La etapa actuală suntem în negocieri, dar sunt probleme legate de datorii, sunt întrebări ce vizează implementarea pachetului energetic III. Problema acum nu este în preț, ci în capacitatea de a asigura volumele necesare. Este un deficit mare de gaze naturale în Europa, unicul furnizor care poate acoperi acest deficit este Gazprom-ul. La moment, lupta se dă pentru volume”, a spus președintele Consiliului de Administrație Moldovagaz, Vadim Ceban, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.
Vadim Ceban spune că una dintre soluții ar fi și procurarea gazului din Ucraina sau România. Totuși, se dorește semnarea unui contract cu sursa primară, pentru a evita achitarea unui preț exorbitant.
Venituri de 20,7 mlrd lei au fost acumulate în BASS în 9 luni
În nouă luni ale anului, în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 20714,0 mln lei sau 78,5% din planul anual stabilit de 26400,5 mln lei, arată un raport operativ publicat de Casa Națională de Asigurări Sociale. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 11735,5 mln lei sau 77,8% din suma anuală prevăzută. Faţă de perioada similară a anului 2020, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat este în creștere cu 15,4%, transmite IPN.
Transferurile de la bugetul de stat au fost în sumă de 8767,4 mln lei. Alte venituri încasate în bugetul asigurărilor sociale de stat au constituit 211,1 mln lei, din care partea majoră – 207,2 mln lei – revine impozitului unic perceput de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei.
Cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat în perioada raportată au fost executate în sumă de 19998,2 mln lei din planul anual stabilit de 26400,5 mln lei.
În perioada de 9 luni ale anului curent, veniturile totale au depăşit cheltuielile totale executate ale bugetului asigurărilor sociale de stat cu 715,8 mln lei. Soldul mijloacelor băneşti la conturile CNAS la situaţia din 1 octombrie 2021 a constituit 716,3 mln lei.
Moldova exportă cartofi în Macedonia de Nord
Prețurile mici la cartofi în Moldova au făcut din această țară, care de obicei este un importator net de acest produs, un exportator destul de semnificativ în septembrie-octombrie a anului curent, notează EastFruit, o platformă informațional-analitică a pieței agricole din Europa de Est, Asia Centrală și Caucaz. Potrivit sursei, un prim lot de cartofi moldovenești a fost exportat recent în Macedonia de Nord, transmite IPN.
EastFruit menționează că aceasta nu este prima surpriză a sezonului pe piața cartofilor din Moldova. Se are în vedere că anterior s-a scris nu o dată despre livrările surprinzătoare de cartofi moldovenești pe piețele din Rusia și Belarus, în timp ce aceste țări au recolte proprii cu prețuri, de obicei, cele mai mici la acest produs! Mai mult, atât Belarusul, cât și Rusia se considerau în trecut exportatori tradiționali de cartofi în Moldova.
EastFruit explică turnurile de pe piață prin starea prețurilor: cartofii din Moldova sunt la moment cei mai ieftini din regiune. În ciuda creșterii accentuate a prețurilor la mijlocul lunii octombrie, prețurile cu ridicata la cartofii din Moldova sunt mai mici chiar decât în Polonia. Iar în Belarus se dă acum pe cartofi de două ori mai mult decât în Moldova, în timp ce în Rusia ei costă de aproape trei ori mai mult!
În Macedonia de Nord se atestă prețuri la cartofi mai mari decât în Rusia. Prin urmare, estimează EastFruit, este posibil ca această livrare din Moldova să nu fie unica, pentru că, în general, în țările balcanice, prețul la cartofi e destul de ridicat în acest sezon.
Natalia Gavrilița: Vom trece Termoelectrica pe păcură
Furnizorul de agent termic – compania „Termoelectrica” va trece să activeze pe păcură. Premierul Natalia Gavrilița a declarat, astăzi, la o conferință de presă că „în toată lumea, acele companii care pot trece la păcură, trec la păcură, pentru că, în condițiile de piață, este mai ieftin”.
„În dependență de contractele negociate și care va fi prețul gazului, vom lua deciziile necesare pentru a folosi păcură sau gaze naturale”, a declarat Natalia Gavrilița, citată de IPN.
La ședința Comisiei pentru Situații Excepționale, s-a decis alocarea păcurii din asistența umanitară pe care Republica Moldova a primit-o din partea României. „Și, în felul acesta, vom reduce și costurile pentru „Termoelectrica”, a menționat prim-ministrul.
Șefa cabinetului de miniștri a mai precizat că, pe lângă păcura oferită de România în calitate de ajutor umanitar, în continuare se va elibera păcură și din rezerva de stat a Republicii Moldova și se va procura păcură de pe piață.
● JOI, 21 octombrie
Moldovenii accesează tot mai multe împrumuturi de la bănci
Moldovenii accesează tot mai multe împrumuturi de la bănci. În luna septembrie, creditele noi acordate au însumat 4 481,5 milioane de lei. Cifra este în creștere cu 36,2% față de luna septembrie a anului trecut. Populația, de regulă, se împrumută în lei moldovenești, pe un termen de la doi la cinci ani, transmite IPN.
Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, creditele accesate în moneda națională (în sumă de 3 270,5 milioane de lei) reprezintă 73% din totalul de împrumuturi. 26,1% sunt creditele în valută, al căror volum recalculat în lei a constituit 1 169,6 milioane de lei, iar 0,9% revin creditelor atașate la cursul valutei (41,4 milioane de lei).
Cele mai solicitate au fost creditele cu termene de la doi până la cinci ani, cu o pondere de 57,3% în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 37,6% din totalul creditelor.
Creditele în moneda națională au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate persoanelor fizice (46,9%) și de creditele acordate societăților comerciale nefinanciare (47,4%). În cadrul creditelor acordate societăților comerciale nefinanciare prevalează creditele acordate comerțului (49,4%).
Creditele în valută au fost solicitate, preponderent, de către societățile comerciale nefinanciare (88,9%), unde ponderea majoră (54,8%) revine comerțului.
Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională a constituit 6,84%, la cele în valută – 4,06%, iar la cele atașate la cursul valutei – 4,17%.
Din perspectiva scopului creditelor acordate, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (63,9%) și au fost acordate cu o rată medie de 4,38% (-0,19 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă și -2,77 puncte procentuale comparativ cu septembrie 2020).
123 de întreprinderi din țară au accesat credite cu garanții oferite de UE
123 de întreprinderi mici și mijlocii din Republica Moldova au accesat credite de 28 de milioane de euro, beneficiind de garanții în valoare de 70%, puse la dispoziție de Uniunea Europeană, prin intermediul Grupului Băncii Europene de Investiții, transmite IPN.
Pentru Damiagro SRL, o întreprindere care produce grâu, porumb și floarea soarelui de mai bine de 16 ani, necesitatea de a face investiții în utilaje a fost esențială pentru creșterea capacităților de producere. „Am accesat câteva credite pentru procurarea tehnicii și utilajelor agricole, ceea ce ne ajută să mergem pe o tehnologie modernă de prelucrare a solului, respectiv, să obținem un produs de calitate, să fim mai competitivi pe piață”, a declarat contabila întreprinderii, Mihaela Belitei, citată într-un comunicat de presă al agenției de PR Profile. Prin intermediul Grupului Băncii Europene de Investiții, afacerea de familie a avut parte de condiții îmbunătățite la accesarea creditelor. Întreprinderea a pus gaj pentru 30 la sută din credit, iar celelalte 70 de procente au fost gajate de către fondurile europene.
De garanții la creditare a beneficiat și Djofra-M SRL, o companie specializată în fabricarea plaselor din fibră de sticlă. Compania lucrează cu diferiți furnizori de materie primă, însă doar 30% din necesități pot fi asigurate pe interior, în rest fiind vorba despre importuri. „A fost necesitate să plătim ceva în avans ca să rezervăm marfa pentru noi. Deci, efectiv, criza de materie primă era să ne oprească producerea, dacă noi nu achitam și nu rezervam ceva în avans. Așa că am fost nevoiți să apelăm la un credit”, povestește Natalia Groian, reprezentanta companiei. Reușind să acceseze împrumutul, au fost păstrate cele 160 de locuri de muncă. Până la sfârșitul anului, compania intenționează să mai creeze 20 de locuri de muncă, întrucât planifică să diversifice producția.
Autoritățile și experții FMI au ajuns la un acord cu finanțare de 564 mln dolari
Autoritățile Republicii Moldova și misiunea Fondului Monetar Internațional au ajuns la un acord la nivel de experți privind setul de politici economice care ar putea fi susținut prin resursele acordate de FMI în baza unui acord pe 40 de luni, finanțat în baza Mecanismului extins de creditare (ECF) și Mecanismului de finanțare extinsă (EFF). Precizările au fost făcute de Ruben Atoyan, liderul echipei de experți ai FMI, în urma discuțiilor purtate în perioada septembrie –15 octombrie, transmite IPN.
„Am propus ca Republica Moldova să primească, în baza acestui acord, acces la o finanțare în valoare de 400 de milioane de drepturi speciale de tragere (ceea ce constituie 232 la sută din cota Republicii Moldova la FMI sau circa 564 de milioane de dolari)”, a menționat Ruben Atoyan într-o Declarație făcută astăzi publică de Oficiul FMI la Chișinău.
Acordul la nivel de experți se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de directori executivi. Ședința Consiliului de directori executivi este preconizată pentru luna decembrie, cu condiția că vor fi implementate câteva acțiuni prealabile ce țin de independența BNM, corectarea derapajelor anterioare de la politicile trasate și adoptarea unor planuri bugetar-fiscale credibile.
Deficiențe generale de ordin structural și de guvernanță împiedică în continuare îmbunătățirea semnificativă a nivelului de trai al populației în condițiile pandemiei de COVID-19, notează conducătorul echipei de experți FMI. Cheltuielile publice sunt ineficiente și prost direcționate, iar infrastructura este inaccesibilă și de calitate proastă. Mediul de afaceri subdezvoltat limitează investițiile private și creșterea productivității, iar cadrul anticorupție și cel de asigurare a supremației legii sunt ineficiente.
Potrivit lui Ruben Atoyan noul program, susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă, va facilita redresarea economică prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung, menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide, cuprinzătoare și durabile a veniturilor.
Republica Moldova va primi 564 de milioane de dolari în următorii trei ani și ceva
Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au convenit, la nivel de experți, lansarea unui nou plan economic cu Acces la o finanțare în valoare de 400 de milioane de drepturi speciale de tragere sau circa 564 de milioane de dolari, bani pe care Republica Moldova să îi primească în următorii 3 ani și câteva luni, transmite IPN.
Însăși prezența acordului „este un catalizator de noi finanțări din partea altor parteneri de dezvoltare, dă mai multă încredere investitorilor, iar guvernului – o mai mare libertate în înfăptuirea programelor sociale, de infrastructură, de suport economic”, a declarat presei prim-ministrul Natalia Gavrilița, alături de Rodgers Chawani, reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional în Republica Moldova, cu ocazia finalizării negocierilor la nivel de experți.
Vorbind despre domeniile de aplicare a sprijinului financiar, șefa cabinetului de miniștri s-a axat pe modernizarea țării, ceea ce înseamnă o infrastructură mai bună, drumuri de calitate, „atât magistrale, cât și în sate, rețele de canalizare, dar și stații de epurare, ca să avem acces la apă curată”. Pentru a merge înainte, trebuie modernizată și diversificată agricultura, participarea statului în proiecte investiționale industriale și informaționale etc. În esență, se dorește creșterea calității sistemelor vitale ale societății: educație, sănătate, securitate, protecție socială, justiție.
„Vom continua să luptăm cu contrabanda și evaziunea fiscală, prin acțiuni de îmbunătățire a administrării fiscale și vamale și vom face exerciții de raționalizare a cheltuielilor pentru a ne asigura că banii din buget sunt folosiți în beneficiul cetățenilor”, a mai spus prim-ministrul.
La rândul său, Rodgers Chawani a menționat că prima tranșă de 81 de milioane ar urma să intre în țară până la sfârșitul anului. Totodată, oficialul a făcut referință la opinia negociatorului-șef al FMI cu autoritățile moldovene, Ruben Atoyan, că la Chișinău „cheltuielile publice sunt ineficiente și prost direcționate, iar infrastructura este inaccesibilă și de calitate proastă. Mediul de afaceri subdezvoltat limitează investițiile private și creșterea productivității, iar cadrul anticorupție și cel de asigurare a supremației legii sunt ineficiente. Rata înaltă a emigrației, mai ales în rândul cetățenilor Republicii Moldova cu studii și experiență, limitează în continuare acumularea capitalului uman”.
● VINERI, 22 octombrie
Moldova va prelua expertiza Ucrainei privind importul de gaze
În contextul crizei energetice fără precedent cu care se confruntă mai multe țări, va fi creat un grup de lucru pentru preluarea expertizei Ucrainei privind importul de gaze. Înțelegerea a fost atinsă de către viceprim-ministrul Nicu Popescu, ministru al afacerilor externe și integrării europene, în cadrul unei întrevederi cu președintele Consiliului de administrație al companiei ucrainene Naftogaz, Yuriy Vitrenko, transmite IPN.
Întrevederea a avut loc în cadrul vizitei vicepremierului Nicu Popescu în Ucraina, iar discuțiile s-au axat pe relațiile bilaterale existente între cele două țări. Subiectul principal a fost consolidarea interacțiunii în domeniul energetic pentru diversificarea surselor de aprovizionare a Republicii Moldova cu gaze naturale și, respectiv, pentru sporirea securității în acest sector.
Oficialii au abordat soluțiile tehnice care pot fi implementate în cooperare cu autoritățile din Ucraina, în scopul furnizării neîntrerupte a gazelor naturale în Republica Moldova.
Peste 16 mii de tone de păcură vor fi eliberate din rezerva de stat pentru Termoelectrica
Agenția Rezerve Materiale urmează să elibereze din rezervele de stat, cu titlu de deblocare, către compania „Termoelectrica” SA, 16 500 tone de păcură. O hotărâre în acest sens a fost aprobată astăzi, 22 octombrie, de către cabinetul de miniștri, transmite IPN.
Ministrul afacerilor interne, Ana Revenco, a precizat că statul intervine pentru soluționarea situației excepționale create pe piața gazelor naturale, cu scopul asigurării securității energetice a țării și protecției populației.
În condițiile situației de criză privind livrarea gazelor naturale în Republica Moldova, „Termoelectrica” a fost trecută la arderea păcurii. Reieșind din faptul că, pe 15 octombrie, întreprinderea a epuizat stocul disponibil personal de păcură, pentru a nu stopa procesul tehnologic de producere a energiei electrice și termice, Comisia pentru Situații Excepționale a decis eliberarea cantității de 16 500 tone de păcură din rezervele de stat.
„Arderea păcurii eliberate va permite asigurarea populației și instituțiilor importante cu caracter social – grădinițe, spitale, școli etc. – cu energie electrică, dar și agent termic în perioada rece a anului. Arderea păcurii din rezervele de stat asigură procesul de livrare a agentului termic și electric beneficiarilor de serviciile S.A. „Termoelectrica”, fapt ce permite menținerea unui tarif stabil pentru consumatori și economisirea gazelor naturale, fără a fi ridicate tarifele achitate de populație”, a mai spus Ana Revenco.
Creșteri pe piața depozitelor
În luna septembrie 2021, depozitele noi atrase la termen au constituit 2 804,1 milioane de lei. Cifra este în creștere cu 4,3% față de luna septembrie 2020. Depozitele noi atrase au fost reprezentate preponderent de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 71,8%. 39,4% reprezintă depozitele atrase în moneda națională și 32,4% – în valută, transmite IPN cu referire la datele Băncii Naționale a Moldovei.
Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la doi până la cinci ani, reprezentând 35% din totalul depozitelor atrase la termen. Depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 25,4% din totalul depozitelor atrase.
Rata medie la depozitele noi atrase la termen în moneda națională a constitut 3,19%, iar la cele în valută – 0,36%.
Comparativ cu luna precedentă, rata medie la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 0,06 puncte procentuale. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 2,42%, persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător – cu o rată medie de 2,31%, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 3,63%.
Totodată, la depozitele noi la termen în valută, rata medie s-a micșorat cu 0,08 puncte procentuale. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,41%, persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător – cu o rată medie de 0,50%, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,36%.
În comparație cu septembrie 2020, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a micșorat, la fel ca și cea a depozitelor în valută.
● SÂMBĂTĂ, 23 octombrie
Energocom va achiziționa în primă etapă cinci milioane de metri cubi de gaze naturale
Compania „Energocom” urmează să încheie cu „Moldovatransgaz” un contract pentru achiziționarea primelor cinci milioane de metri cubi de gaze naturale. Prevederile se conțin în hotărârea Comisiei pentru Situații Excepționale, care a dispus alocarea a 1700000,0 mii de lei pentru majorarea capitalului social al „Energocom” SA, transmite IPN.
Pentru achiziționarea gazelor naturale, „Energocom” urmează să creeze un grup de lucru, care va examina ofertele și va desemna ofertantul câștigător. Prețul de achiziționare a gazelor naturale de către „Moldovatransgaz” de la „Energocom” va acoperi cheltuielile operaționale, taxele și impozitele, dar nu va include profit.
La rândul său „Moldovagaz” va încheia cu „Moldovatransgaz” un contract de echilibrare pe perioada stării de urgență.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în comun cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în termen de cinci zile, urmează să organizeze identificarea soluției pentru valorificarea păcurii donate de către Guvernul României Guvernului Republicii Moldova pentru depășirea situației actuale.
S-a dispus organizarea activității Centrului de Dirijare în Situații Excepționale al Comisiei pentru Situații Excepționale, la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI. La propunerea șefului IGSU, conducător al Centrului a fost desemnat Alexandru Oprea, secretar de stat al MAI.
Există riscul sistării în totalitate a furnizării gazului rusesc în Moldova, TASS
Negocierile moldo-ruse cu privire la livrarea gazelor naturale nu s-au soldat cu vreun rezultat, motiv pentru care există riscul ca, după 1 noiembrie, să fie sistată total furnizarea gazului din Federația Rusă în Republica Moldova. Despre aceasta scrie agenția rusească TASS, care face trimitere la surse apropiate procesului de negocieri, transmite IPN.
Sursa citată menționează că partea rusească a propus „un preț de piață obiectiv”, cu o reducere suplimentară de 25%, însă, partea moldovenească ar fi insistat pe o reducere în jumătate a prețului, comparativ cu prețurile de piață. „În aceste condiții, există îndoieli cu privire la încheierea unui nou contract de livrarea a gazelor pe termen lung până pe 1 noiembrie. Și există riscuri mari pentru o sistare completă a furnizării gazelor rusești în Republica Moldova după această dată”, precizează sursa.
TASS mai scrie că, din partea rusească, la negocieri au participat reprezentanții executivului și ai „Gazprom”, iar singura condiție pentru a beneficia de reducerea în mărime de 25% a fost achitarea în termen de trei ani a datoriei la gaze acumulate de Republica Moldova în anii precedenți, în valoare de 700 de milioane de dolari, cu excepția regiunii transnistrene.
„Însă delegația moldovenească, reprezentantă de doi vicepremieri, Vladislav Kulminski și Andrei Spînu, au insistat pe reducerea în jumătate a prețurilor, făcând trimitere la lipsa resurselor financiare necesare”, a mai precizat sursa.
SA „Moldovagaz” și „Gazprom” au semnat pe 30 septembrie un contract pentru furnizarea gazelor până la sfârșitul lunii octombrie. În această lună, Republica Moldova importă gaze, conform prețului de piață – 790 de dolari pentru mia de metri cubi, în condițiile în care anul trecut se achita 148,87 de dolari pentru mia de metri cubi. În cadrul negocierilor cu „Gazprom”, autoritățile de la Chișinău ar solicita scăderea prețului până la 200-300 de dolari pentru mia de metri cubi. Cifrele nu au fost confirmate de oficialii de la Chișinău.
