RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 11–16 octombrie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 11octombrie
Andrei Spînu, despre criza energetică: Pentru acest moment nu există temei de îngrijorare
Criza din energetică din Republica Moldova se înscrie în condițiile crizei prețurilor și a furnizării gazelor naturale din întreaga Europă și din lume. „Este o criză dificil de gestionat pentru fiecare țară în parte, inclusiv pentru Republica Moldova”, a declarat într-o conferință de presă Andrei Spînu, vicepriemier, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale. Revenit dintr-o vizită de lucru la Sankt Petersburg, Rusia, Andrei Spînu a declarat că „pentru acest moment nu există temei de îngrijorare”.
Oficialul moldovean a avut o întrevedere cu Elena Burmistrova, vicepreședinta Comitetului de Management Gazprom. „Am discutat despre creșterea volumelor de gaze livrate în țara noastră pentru luna octombrie, astfel ca niciun consumator – persoană fizică sau juridică – să nu aibă de suferit”, a menționat Andrei Spînu. Ministrul a discutat la Sankt Petersburg inclusiv despre modul în care va fi furnizată energia electrică pentru Republica Moldova, „care în ultimele zile a fost subiect de discuție, apărând îngrijorări cu privire la reducerea consumului de energie electrică”. „M-am asigurat că nu ne vom confrunta cu o situație de criză. De altfel, pentru acest moment nu există niciun temei de îngrijorare. Livrările de energie electrică sunt la nivelul care să asigure securitatea energetică”, a specificat Andrei Spînu.
„Indiferent de situație, avem un plan pentru orice eventualitate, care va fi implementat cu toată responsabilitatea de către Guvern”, a declarat vicepremierul. Planul se bazează pe două elemente: primul element vizează faptul că se urmărește semnarea unui contract de livrare a gazelor pe termen lung, cu cel mai bun preț pentru Republica Moldova și care să asigure securitatea energetică a țării. În același timp, au loc discuții cu partenerii de dezvoltare pentru a identifica soluții de alternativă de livrare a gazelor, în caz că se ajunge la acest scenariu. „Pregătim combustibilul de rezervă, fiind gata să utilizăm combustibil alternativ și, la necesitate, să reducem consumul de gaze”. Al doilea element se referă la asigurarea sprijinului pentru oameni. „Lucrăm la elaborarea pachetelor sociale pe timp de iarnă pentru familiile și persoanele social-vulnerabile, inclusiv pentru industriile care vor fi afectate cel mai mult”. Ministrul a precizat, că au fost identificate gospodăriile care vor avea nevoie de ajutor, în funcție de consumul anterior pe perioada iernii. „Cei mai vulnerabili vor primi ajutor mai mare”, a explicat Andrei Spînu abordarea Guvernului.
12 mln lei ajung în bugetul Chișinăului după o nouă licitație de amplasare a gheretelor
Suma de 12,3 milioane lei urmează să ajungă în bugetul municipiului Chișinău ca urmare a licitației deschise nr. 6, care a avut loc luni, 11 octombrie, pentru obținerea dreptului de încheiere a contractului de amplasare a gheretelor pe teritoriul orașului.
Potrivit unui comunicat de presă al Primăriei de Chișinău, au fost adjudecate 10 locuri, iar cel mai scump loc de comerț a fost oferit la prețul de 3,1 milioane de lei – pentru o gheretă pentru ceai, cafea și produse de patiserie, amplasată în sectorul Botanica, pe str. N. Zelinski, 13. Sume mari au fost propuse și pentru amplasarea unor chioșcuri în sectorul Râșcani, pe str. Albișoara, 84/6 – 2,9 milioane lei și în Scuarul Catedralei Mitropolitane „Nașterea Domnului”– 2,3 milioane lei.
● MARȚI, 12octombrie
Victor Parlicov despre criza gazelor: o încercare a Gazpromului de a ne da o lecție politică
Lipsa evoluțiilor pe subiectul contractului de achiziție a gazului este o încercare a Gazprom-ului de a ne da o lecție politică. Este opinia fostului director ANRE, Victor Parlicov, potrivit căruia Moscova și-ar dori implicarea în negocieri a factorilor de decizie politici de la Chișinău. În același timp, potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, în funcție de succesul sau eșecul negocierilor dintre Chișinău și Moscova, tariful la gazele naturale pentru consumatorii finali va crește cu cel puțin 30%.
Fostul director ANRE, Victor Parlicov, spune că există suspiciuni rezonabile că actuala criză a gazelor cu care se confruntă Republica Moldova ar fi pregătită de Moscova cu concursul factorilor de decizie din stânga Nistrului. Potrivit expertului, anunțul Centralei de la Curciurgan privind potențiale sistări de livrare a energiei electrice nu a fost întâmplător.
„A existat un element de pregătire a acestei crize din partea Federației Ruse și a regiunii transnistrene. Centrala termoenergetică de la Cuciurgan a achiziționat rezerve de cărbune și a trecut, parțial, pe cărbune. Dar cărbunele trebuie plătit, spre deosebire de gaz, care vine acolo, practic, gratuit. Este o încercare de a da o lecție politică, de a forța autoritățile de la Chișinău să treacă la discuții politice direct. Gazprom a demonstrat ca vrea să discute cu premierul sau cu președintele”, a spus Victor Parlicov în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.
În același timp, potrivit expertului economic, Veaceslav Ioniță, oricare ar fi evoluțiile negocierilor dintre Chișinău și Moscova, consumatorii Republicii Moldova nu vor putea fi scutiți de o majorare a tarifului la gazele naturale. Cel mai sumbru scenariu ar fi dublarea acestuia, spune Ioniță.
„Tariful va crește între 30% și 100%. Dacă acum avem 4 lei și 20 de bani, va fi de la 5 lei 50 până la 9 lei. Dacă vom avea cel mai prost scenariu, atunci Guvernul jumătate din creșterea de preț ar trebui s-o ofere sub formă e compensații până la consumul de 100 m3 pe lună, e vorba de cel mai mare număr de consumatori, și atunci efortul financiar anual ar fi de 600 de milioane de lei din bugetul de stat”, a spus Veaceslav Ioniță.
Contractul de achiziție a gazului dintre MoldovaGaz și concernul rus Gazprom a expirat la 30 septembrie și a fost prelungit până la sfârșitul lunii octombrie. Pentru luna octombrie a fost convenit prețul de achiziție de 790 de dolari pentru o mie de metri cubi. Vicepremierul Andrei Spînu spune că în negocierile cu Gazprom, Chișinăul insistă pe prelungirea vechiului contract cu vechea formulă de calcul.
Igor Grosu despre contractul cu Gazprom: analizăm opțiuni de alternativă, în cazul în care nu se va reuși
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că Republica Moldova mizează pe relații pragmatice cu Federația Rusă și-și dorește prelungirea contractului vechi de achiziție a gazului. Potrivit lui Grosu discuțiile cu partea rusă necesită răbdare și calm, iar până la sfârșitul acestei luni va exista o finalitate a negocierilor. Totuși, președintele Parlamentului spune că guvernarea ia în considerare și scenariile de alternativă, în cazul în care discuțiile cu Gazprom vor suferi un eșec.
Președintele Parlamentului spune că delegația Republicii Moldova este în dialog cu partea rusă pentru a obține cel mai bun preț de achiziție a gazului. Grosu spune că nu există temei de îngrijorare privind sistarea energiei electrice, deși Termocentrala de la Cuciurgan a expediat o notificare Chișinăului privind eventuale sistări de livrare a energiei.
„Ne dorim semnarea unui contract cu Gazprom până la sfârșitul lunii, la un preț bun, ceea ce ar însemna continuarea condițiilor contractului pe care l-am avut până acum. Discuțiile continuă. Gazprom a readus în discuție un subiect mai vechi, o datorie istorică a părții drepte a Nistrului, nu vorbim de cea a regiunii transnistrene, de 450 de milioane care nu este clar cum s-a format în timp. E nevoie de răbdare și calm. Nu este niciun pericol de a rămâne fără energie electrică. Așa-numita avertizare a Cuciurganului nu are substrat”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la PROTV Chișinău.
Președintele Parlamentului spune că Ministerul Muncii și Protecției Sociale va veni cu ajutoare sociale pentru categoriile vulnerabile, astfel încât să-i ajute pe cetățenii cu venituri modeste să depășească povara facturilor mari la gazele naturale. Totuși, în eventualitatea în care nu se va ajunge la un consens cu Moscova, Republica Moldova are pregătite scenarii de alternativă, spune Grosu.
„Guvernul deja pregătește și scenarii de compensare a cheltuielilor celor cu venituri mici. Ne dorim relații pragmatice cu Federația Rusă. Contextul internațional este de așa natură că prețurile au înnebunit. Noi sperăm să-i convingem că suntem un plătitor corect. Ne dorim continuarea acestui contract. Sunt analizate și opțiunile de alternativă, în cazul în care nu se va reuși. Inclusiv din proximitate, România, Ucraina, problema nu este în căile de furnizare, ele sunt mai multe. Acum cel mai important este să negociem volumul și să-l putem aduce la timp”, a menționat Igor Grosu.
● MIERCURI, 1octombrie
2021/10/13/06:50/ Financial Times: Moldova solicită ajutorul UE după ce Gazpromul reduce livrările de gaze
„Moldova solicită ajutorul UE după ce Gazpromul reduce livrările de gaze”, titrează Financial Times, cea mai respectabilă publicație de jurnalism financiar și analize economice din lume, notează IPN.
Fostul stat sovietic cu 2,6 milioane de populație, scrie FT, este în cautarea unui acord de furnizare a gazelor prin România pentru a suplini cantitățile lipsă și a atenua creșterea prețurilor după ce luna trecută a expirat un contract de furnizare a gazelor.
Oficialii moldoveni nu sunt de acord cu noile condiții ale Gazprom care solicită un preț semnificativ mai mare decât până în prezent. Livrările în Moldova au scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce prețurile au crescut de la 550 dolari pentru o mie de metri cubi luna trecută la 790 dolari luna aceasta - de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de țară anul trecut.
Prețurile „nu sunt justificate și nu sunt realiste pentru Moldova”, a declarat luni vicepremierul Andrei Spînu. El a spus că Moldova negociază cu Gazprom un nou contract, dar explorează și „modalități alternative de furnizare a gazului” din Rusia, România, Ucraina și alte țări ale UE.
Ziarul dă de înțeles că problemele se datorează faptului că „Moldova, prinsă într-o luptă pentru influență între Moscova și Occident, a ales anul trecut un președinte pro-UE, iar partidul Maiei Sandu a obținut o victorie sigură la alegerile parlamentare din iulie curent. Pentru a-și confirma supozițiile, FT face referință la serviciul de informații de piață ICIS (Independent Commodity Intelligence Services), o companie internațioanlă de expertiză, care atestă că „volumele de gaze sunt foarte mici pentru o companie de talia Gazprom, dar semnificative pentru Moldova. Cea mai plauzibilă explicație este că Republica Moldova are un președinte și un guvern pro-UE, iar Rusia se folosește de situație pentru a face presiuni asupra țării”, scrie FT.
Lipsa vine în timp ce Europa se luptă cu prețurile crescute la gaz, provocate de cererea puternică la nivel global și de refuzul Gazprom de a face livrări suplimentare pe piața europeană, dincolo de cele garantate prin contracte pe termen lung.
În context, FT amintește că Moldova a supraapreciat dependența sa de Moscova, inclusiv bazându-se pe o singură conductă de gaz din Rusia prin Ucraina, iar o conexiune cu România va începe să funcționeze anul acesta după ce recent au fost finalizate lucrările de construcție. De asemenea, sursa scrie că Moscova a impus în mod regulat embargouri comerciale exporturilor moldovenești, în special, vinului, în timp ce trupele rusești constituie, de facto, garanția de securitate pentru Transnistria, o formațiune statală separatistă nerecunoscută, la granița de est a țării cu Ucraina.
Comisia parlamentară economie aprobă candidatura Ecaterinei Caraman la șefia CNPF
Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat candidatura Ecaterinei Caraman la funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Votul final va fi dat în plenul Parlamentului.
Ecaterina Caraman are o experiență de 17 de ani în domeniul valorilor mobiliare și a pieței de capital. Din 2014, gestionează activitatea Departamentului Investiții Corporative din cadrul unei bănci comerciale, fiind direct responsabilă de implementarea politicii investiționale a băncii și de organizarea activității acesteia pe piața financiară nebancară în calitate de societate de investiții (Bursa de Valori). Concomitent, deține funcțiile de președinte al Consiliului IM „Biroul de Credit” SA, membru al Consiliului Bursei de Valori a Moldovei, președinte al Consiliului „Ionel” SA, membru al Consiliului „MAIB-Leasing” SA. Deține certificatul CNPF ca specialist în domeniul valorilor mobiliare.
Campanie de reciclare a deșeurilor de echipamente electronice, pentru un consum rațional
Începând cu 14 octombrie, timp de o lună, populația, dar și instituțiile vor fi încurajate să colecteze și să predea deșeurile de echipamente electronice și electrice (DEEE) operatorilor autorizați. Este parte a unei campanii lansate de Asociația Obștească EcoDigital, care se alătură în acest fel Zilei internaționale a DEEE-urilor. Inițiativa este marcată pe 14 octombrie, la propunerea Asociației Internaționale a Organizațiilor Producătorilor cu Responsabilitate față de Deșeuri Electronice (WEEE Forum), fiind la a patra ediție.
Prin această campanie se urmărește conștientizarea rolului fiecărui cetățean în asigurarea circularității produselor electronice. Organizatorul, EcoDigital, implementează proiectul „Reciclăm deșeuri de echipamente electronice și electrice și realizăm obiective de dezvoltare durabilă”. Scopul campaniei „Moldova reciclează DEEE-uri” este implicarea activă a populației și instituțiilor din țară în colectarea și predarea DEEE-urilor acumulate către operatorii autorizați (Moldrec sau EcoREcycling), partenerii proiectului și diseminarea de informații și date relevante pentru a stimula un spirit participativ și un consum rațional în rândul populației din Republica Moldova.
Secretul offshore va fi anulat
Secretul offshore va fi anulat pentru a asigura o transparență maximă în activitatea companiilor din Republica Moldova. Guvernul a aprobat astăzi, 13 octombrie, avizul pentru modificarea Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, transmite IPN.
Potrivit documentului, va fi publicată lista beneficiarilor efectivi ai tuturor companiilor cu fondatori în jurisdicții care nu asigură transparența. Accesul cetățenilor la informația din Registrul de stat cu privire la beneficiarii efectivi va fi asigurată de Agenția Servicii Publice. Aceasta va putea fi accesată pe toate platformele existente de publicare a datelor deschise despre companii.
„Impactul major este totuși eliminarea unui mare focar de corupție la nivel înalt, crime financiare, evaziune fiscală, știind că secretul offshore prezintă mari riscuri pentru stabilitatea și securitatea economică a statului”, a declarat ministrul justiției, Sergiu Litvinenco.
● VINERI, 15 octombrie
Europarlamenari români: România va ajuta Republica Moldova pentru a depăși criza energetică
În eventualitatea în care negocierile unui nou contract cu Gazprom vor eșua, România nu va lăsa la greu Republica Moldova și o va ajuta să depășească criza energetică. Asigurările sunt date de europarlamentarii români, Eugen Tomac și Rareș Bogdan, aflați într-o vizită oficială la Chișinău. Oficialii români au menționat că Bucureștiul caută soluții pentru a oferi Republicii Moldova rezerve de păcură și sunt examinate și soluțiile tehnice pentru a livra gaze naturale prin intermediul conductei Iași-Ungheni-Chișinău, notează IPN.
Potrivit oficialilor de la București, România nu va abandona Republica Moldova în plină iarnă, în eventualitatea în care discuțiile cu Gazpromvor intra în impas și țara se va confrunta cu o veritabilă criză a gazelor naturale.
„Toată Europa traversează această criză energetică. Este o criză cu foarte multe substraturi, cu interese economice și politice. Trebuie s-o spunem direct, Rusia a manipulat puternic prețul gazelor punând presiune incredibilă pe toate statele care achiziționează gaze din această țară. Cetățenii trebuie să știe că în situații limită Republica Moldova nu va rămâne singură. România este dispusă, din puținul pe care-l are, să se împartă cu Republica Moldova ca să trecem împreună peste această iarnă”, a spus europarlamentarul român, Eugen Tomac, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.
Potrivit europarlamentarilor români, este examinat atât scenariul oferirii de către România a unor cantități importante de păcură, cât și scenariul alimentării cu gaze naturale a Republicii Moldova prin intermediul Gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, devenit complet funcționat acum 2 săptămâni.
„Am avut discuții cu ministrul energiei de la București, Virgil Popescu, pentru ca România să sprijine în mod direct Republica Moldova, în contextul negocierilor dure care se duc acum cu zona estică. În cazul în care discuțiile vor trena, România să poată ajuta cu alimentare cu gaze Republica Moldova prin Gazoductul Iași-Chișinău. Și de asemenea, ajutor cu alimentare cu păcură. Am vorbit și cu investitori din România care datorită noii guvernări de la Chișinău, vor să treacă Prutul”, a spus europarlamentarul român, Rareș Bogdan.
Deficitul balanței comerciale atinge 338,9 milioane de dolari
În primele opt luni ale anului curent, exporturile de mărfuri au însumat 1808,7 milioane de dolari SUA, valoare mai mare cu 18,6%, comparativ cu cea înregistrată în perioada corespunzătoare din anul 2020. Importurile de mărfuri însă au avut un ritm de creștere mai mare – cu 32,5% și au însumat 4403,5 milioane de dolari. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale în luna august 1 a fost de 338,9 milioane dolari, cu 17,9 milioane mai mult față de cel înregistrat în luna iulie 2021 și cu 69,2 milioane mai mult comparativ cu luna august 2020, transmite IPN.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-august au constituit 1341,3 milioane de dolari (74,2% din total exporturi). Reexporturile s-au cifrat la 467,4 milioane de dolari SUA (25,8% din total exporturi).
Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27) în primele opt luni ale anului au totalizat 1132,0 milioane de dolari. Ele dețin o pondere de 62,6% în totalul exporturilor, în scădere cu 2,4 puncte procentuale față de ianuarie-august 2020. Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI au avut o valoare de 282,4 milioane de dolari. Cifra echivalează cu o cotă de 15,6% în totalul exporturilor, în descreștere cu 0,6 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-august 2020.
În primele opt luni ale anului, importurile de mărfuri provenite din țările Uniunii Europene (UE-27) s-au cifrat la 2050,1 milioane dolari, iar cele din țările CSI au avut o valoare de 1051,1 milioane de dolari.
Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea, în ianuarie-august 2021, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 2594,8 milioane de dolari sau cu 796,1 milioane de dolari (+44,3%) mai mult comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2020.
În ianuarie-august 2021 balanța comercială cu țările Uniunii Europene (UE-27) s-a încheiat cu un deficit de 918,1 milioane de dolari, iar cu țările CSI – 768,7 milioane de dolari.
În Moldova vor fi implementate tehnologii de cântărire a transportului auto în mișcare
Reprezentanții companiei Incinity, din Cehia, anunță despre finalizarea studiului de fezabilitate pentru aplicarea în Republica Moldova a cântăririi în mișcare a transportului auto de mare tonaj. „Platforma tehnologiilor inteligente de trafic INVIPO este un instrument performant, care va spori siguranța rutieră și va optimiza cheltuielile de întreținere a drumurilor. Vom oferi sprijinul necesar pentru a implementa proiectul cât mai curând”, a declarat directorul general interimar al Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Bejan, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanții companiei.
Părțile au discutat pe marginea implementării proiectului platformei tehnologiilor inteligente de trafic INVIPO, implicit despre extinderea sistemului prin adăugarea componentei de cântărire în mișcare a transportului auto de mare tonaj. Un alt aspect abordat a fost posibilitatea de fixare în timp real a încălcărilor înfăptuite de conducătorii auto a transportului de mare tonaj, cu scopul de a asigura securitatea și siguranța rutieră, cât și de a garanta durabilitatea drumurilor naționale prin neadmiterea deteriorării acestora.
Platforma tehnologiilor inteligente de trafic INVIPO este un instrument performant care va colecta informații referitor la starea vremii, trafic, cântărire în mișcare a transportului auto de mare tonaj și semnelor de mesaje variabile, precizează un comunicat de presă al Administrației de Stat a Drumurilor. De asemenea, platforma va include tabloul de bord al operatorului pentru Administrația de Stat a Drumurilor și tabloul de bord public, pe care vor fi difuzate informații despre starea vremii și condițiile de trafic pentru conducătorii auto, cât și pentru pietoni.
Motorina s-a scumpit cu 2 lei de la începutul toamnei. Benzina și gazul – cu 1 leu
De la începutul lunii septembrie, scumpirile la carburanți se țin lanț. Un litru de benzină cu cifra octanică 95 s-a scumpit cu 1,20 lei, iar un litru de motorină s-a scumpit cu mai bine de doi lei. Scumpirile nu au ocolit și gazul lichefiat, fiind vorba despre o diferență de preț de un leu, comparativ cu începutul lunii septembrie.
La începutul lunii septembrie, un litru de benzină cu cifra octanică 95 costa 20,23 lei, iar pentru zilele de 16-18 octombrie Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a stabilit prețul maxim de 21,45 lei. Un litru de motorină costa 16,42 lei la început de septembrie, iar pentru următoarele trei zile prețul stabilit este de 18,46 lei/litru.
SÂMBĂTĂ, 16 octombrie
Granturi pentru IMM-uri de la Uniunea Europeană
Fondul European pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (EMFAF) a anunțat despre lansarea unor granturi pentru întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv nou-formate, dedicate „economiei albastre” din țările riverane Mării Negre, vizând Republica Moldova, dar și Georgia și Ucraina, relatează IPN cu referire la Eu Neighbours east, o sursă a Comisiei Europene.
Una din condițiile acordării finanțării este ca proiectele să reprezinte o cooperare a părților interesate din economia albastră a țărilor Uniunii Europene UE și din țările eligibile din afara Comunității, reunite pentru a consolida capacitățile de inovație, digitalizare și investiții în economia albastră a Mării Negre.
Altă condiție este ca propunerile să fie depuse de un consorțiu format din cel puțin trei solicitanți din cel puțin două țări eligibile din afara UE și o țară din UE. Toți cei trei solicitanți ar trebui să fie participanți la Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră.
Cât privește domeniul de activitate al aplicanților, se cere ca proiectele să se concentreze în primul rând pe turismul de coastă și maritim, pescuit și acvacultura, transportul maritim, construcția navală, biotehnologia albastră, energiile marine regenerabile etc. Propunerile pot, de asemenea, să exploreze potențialul IMM-urilor, inclusiv, nou-formate în dezvoltarea porturilor ca acceleratori ai economiei albastre. Fondul European pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură e disponibil să acorde de la 300 000 până la 500 000 de euro pentru fiecare proiect aprobat. Termenul limită pentru depunerea cererilor este 12 ianuarie 2022, anunță Comisia Europeană.
