RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 24-30 mai. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 24 mai
Suma creditelor acordate a ajuns la maxima din octombrie 2014
În luna mai a anului curent, băncile din Republica Moldova au reușit, după criza din 2014, provocată de frauda bancară, să atingă maxima istorică de atunci la capitolul acordarea creditelor. Suma creditelor oferite a ajuns la 47,9 miliarde de lei, similar cu maxima din octombrie 2014, când erau 48 de miliarde de lei. Pe întregul sistem financiar, care cuprinde și sectorul nebancar, volumul creditelor acordate până în prezent se ridică la aproape 59 de miliarde lei. Totuși, leul are astăzi o valoare diferită, menționează expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. La situația reală din 2014, când creditele din sistemul bancar constituiau 37% din PIB, se va ajunge în cel mai bun caz peste doi-trei ani. În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, economistul a declarat că, după 2014, timp de trei ani și jumătate, a fost înregistrată o scădere continuă a volumului creditelor oferite, din contul agenților economici – cu aproape 18 miliarde de lei. Creditele acordate persoanelor fizice au înregistrat o ușoară creștere, dar nu au compensat prăbușirea creditelor oferite agenților economici. Totodată, după februarie 2018, din 15,8 miliarde de lei, care a fost creșterea timp de trei ani și jumătate a portofoliului de credite din sistemul bancar, zece miliarde de lei au revin persoanelor fizice, iar 5,8 miliarde de lei – persoanelor juridice.
Oleg Tofilat a câștigat concursul pentru funcția de administrator la Calea Ferată
Consilierul prim-ministrului în domeniul transporturilor și infrastructurii, Oleg Tofilat, a fost desemnat învingător al concursului pentru ocuparea funcției vacante de administrator al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”. Agenția Proprietăți Publice a anunțat concurs pentru ocuparea funcției de administrator al CFM pe 18 martie. La 24 aprilie, termenul a fost prelungit cu alte 15 zile, pe motiv că niciunul dintre cele cinci dosare depuse nu corespundea rigorilor stabilite de Regulamentul aprobat pentru concurs. A doua etapă de selectare a unui administrator la CFM a avut loc vineri, 21 mai. Alături de Oleg Tofilat, funcția a fost râvnită de încă șase pretendenți. Întreprinderea Calea Ferată din Moldova se confruntă cu probleme financiare, înregistrând restanțe la plata salariilor pentru mai multe luni. Situația a fost pus în discuție la Consiliul Suprem de Securitate. Șefa statului, Maia Sandu, a declarat atunci că administrația CFM a dus întreprinderea conștient pe calea falimentului, prin scheme de corupție, achiziții trucate, acțiuni de fraudare și de sustragere în proporții deosebit de mari. Corupția și administrarea defectuoasă a întreprinderii sunt, totodată, cauza neplății salariilor angajaților.
●JOI, 27 mai
Majorarea prețurilor la carburanți are acoperire politică, declarație
Sergiu Tofilat, expert în energetică și fost consilier prezidențial, declară că majorările fără precedent din ultima perioadă a prețurilor la carburanți ar avea acoperire politică, iar Consiliul Concurenței ar fi în cârdășie cu petroliștii. În același context, vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari, afirmă că un raport al Consiliului Concurenței, ținut în secret, confirmă faptul că petroliștii ar acționa concertat. „Problema este nu doar că petroliștii se înțeleg între ei, ci faptul că ei sunt în cârdășie cu Consiliul Concurenței și au acoperire politică. În februarie 2020, Dodon s-a întâlnit cu 3 dintre principalii petroliști, la comisia parlamentară petroliștii au recunoscut că s-au înțeles ca până la prezidențiale să nu fie schimbat prețul. Este o încălcare gravă. Codul penal prevede că înțelegerile de cartel se sancționează penal”, a spus Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV. Alexandru Slusari a declarat la aceeași emisiune că șeful Consiliului Concurenței Marcel Răducan a prezentat Comisiei parlamentare economie, buget și finananțe un raport privind activitatea din ultima perioadă a petroliștilor. Raportul ar fi ținut în secret și ar confirma faptul că petroliștii acționează concertat și majorează nejustificat prețul la carburanți.
Consilierii PAS cer revizuirea majorării impozitului pentru bunurile imobiliare
Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate solicită convocarea de urgență a ședinței Consiliului municipal Chișinău pentru revizuirea majorării impozitului pentru bunurile imobiliare. De asemenea, cer să fie revizuite „cheltuielile de lux” pentru proiecte ca havuzuri și altele. În replică, primarul capitalei, Ion Ceban, a declarată că fracțiunea PAS face campanie electorală și habar nu are cu ce probleme se confruntă cu adevărat cetățenii. Într-o conferință de presă, președintele fracțiunii PAS în CMC, Vasile Grădinaru, a declarat că locuitorii municipiului au primit „scrisori de felicitare” din partea primarului capitalei și a „coaliției sale PSRM-Șor”. „Mai exact, este vorba despre facturile cu impozitele pe bunurile imobiliare. De ce spun scrisori de felicitare? Pentru că în anii precedenți, sumele erau cel puțin de două ori mai mici, iar în acest an, respectiv, de două mai mari. Ca un exemplu – locuitorii care achitau anul trecut 250 de lei impozitul pentru imobil, astăzi sau în acest an vor achita circa 500 de lei, cei care achitau 350, vor achita aproximativ 700 de lei. Deci, vorbim despre o dublare a impozitului”.
În 2020, asiguratorii au plătit mai puține despăgubiri și indemnizații de asigurare
Pe parcursul anului trecut, companiile au plătit despăgubiri și indemnizații de asigurare în valoare totală de circa 600 de milioane de lei, înregistrând o descreștere cu peste 57 de milioane de lei comparativ cu 2019. Raportul despăgubirilor de asigurare față de primele subscrise a constituit 41%, înregistrând o creștere cu 0,81 puncte procentuale comparativ cu 2019. Acest raport indică faptul că din 100 lei prime subscrise sunt achitate despăgubiri în mărime de 41,05 lei. Datele se conțin într-un raport prezentat de Comisia Națională a Pieței Financiare. Societățile de asigurare s-au confruntat cu efectele comprimării cifrei de afaceri generate de criza pandemică, mai ales la capitolul „subscrieri de polițe”. Astfel, primele brute subscrise, care pe parcursul ultimilor ani au înregistrat o creștere relativ constantă, în 2020 au consemnat un declin, în special cele provenite din vânzările de certificate „Carte Verde”.
Daniel Ioniță: Vom rămâne neobosiți în a promova calea europeană a Republicii Moldova
Relațiile dintre România și Republica Moldova sunt speciale, se bazează pe o comunitate de limbă, de cultură, de istorie și de tradiții și sunt fundamentate pe un Parteneriat strategic menit sa susțină parcursul european al Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, la Conferința de afaceri „Republica Moldova-destinație pentru investițiile românești”. Potrivit diplomatului, Moldova și România au marcat recent 11 ani de la lansarea Parteneriatului, perioadă pe care o caracterizează ca fiind una deosebit de fructuoasă. Daniel Ioniță spune că, în acest răstimp, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE și componenta sa de liber schimb – DCFTA, cetățenii moldoveni pot circula deja de 7 ani fără vize în spațiul UE, iar comerțul exterior al Republicii Moldova s-a re-orientat într-o proporție majoritară, de peste 65 %, către piața comună europeană.
●VINERI, 28 mai
1 iunie este zi lucrătoare în acest an
Ziua de 1 iunie, când este sărbătorită Ziua internațională a copilului, anul acesta va fi lucrătoare. Precizarea a fost făcută pentru IPN de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care face trimitere la Codul Muncii. Conform Codului Muncii al Republicii Moldova, ziua de 1 iunie nu este declarată zi de sărbătoare nelucrătoare. În anii precedenți, cu excepția anului 2020, această zi era declarată liberă pentru bugetari prin hotărâre de Guvern. Codul Muncii se bazează pe sistemul de parteneriat social. La a promovarea unor modificări în acest document, este necesară asigurarea unui consens între partenerii sociali: Guvern, patronate și sindicate – a precizat Ministerul la întrebarea dacă planifică să vină cu o inițiativă de modificare a Codului Muncii, pentru ca 1 iunie să fie declarată zi de sărbătoare nelucrătoare.
Oleg Tofilat: La CFM se cer schimbări
Noul conducător al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Oleg Tofilat, consilier al prim-ministrului, consideră că pentru depășirea crizei create la întreprindere sunt necesare schimbări relevante. Despre aceasta el a vorbit în emisiunea „Spațiul Libertății” cu Lilia Burakovski. „CFM este un prilej perfect pentru a demonstra care sunt capacitățile, pentru a arăta că lucrurile pot fi făcute altfel în această țară. Până acum, în funcție era învestit un „feudal” căruia îi „picura renta”. Peste o vreme, lucrurile s-au dezechilibrat și, în ultimii cinci ani, plata salariilor a devenit problematică, ca și funcționarea Căii Ferate pe vechi”, a menționat Oleg Tofilat. „Situația la întreprindere este critică. Calea Ferată nu mai poate fi gestionată pe vechi. Ceva trebuie schimbat. Demult trebuia schimbat. E o inepție să afirmi că e suficient să numești un manager bun și totul se va schimba. Aceasta e o condiție obligatorie, dar nu e suficient”, a remarcat Oleg Tofilat, consilier al prim-ministrului.
Instituțiile nebancare au acordat în 2020 împrumuturi de peste 10 miliarde de lei
Împrumuturile acordate anul trecut de către sectorul de creditare nebancară s-au cifrat la 10,6 miliarde de lei. Cifra este în creștere cu peste 275 de milioane de lei comparativ cu anul 2019. Datele se conțin într-un raport prezentat de către Comisia Națională a Pieței Financiare. La sfârșitul anului trecut, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 154 de OCN, care aveau dreptul să desfășoare activități de creditare nebancară. La aceeași dată, licențe pentru desfășurarea activității profesioniste dețineau 228 de asociații de economii și împrumut de categoria A și B și o Asociație Națională Centrală a asociațiilor de economii și împrumut. Din totalul de împrumuturi în valoare de 10,6 miliarde de lei, cea mai mare parte – 9,6 miliarde de lei – a fost acordată de către sectorul organizațiilor de creditare nebancară, iar restul de către asociațiile de economii și împrumut.
Aproape 3 mii de oameni au obţinut anul trecut venituri de peste 1 milion de lei
Aproape 3 mii de oameni de au obţinut anul trecut venituri de peste 1 milion de lei. Cea mai vârstnică persoană milionară are 97 de ani, iar cea mai tânără –18 ani. Totuși, cei mai mulți milionari au între 40 și 60 de ani. Din 2 962 de persoane cu venituri de peste 1 milion lei, cei mai mulți – 2 242 au declarat venituri între 1 și 3 milioane de lei. Iar 117 persoane au obţinut venituri de peste 11 milioane de lei.
Milionarii au avut împreună un venit total de 9,694 miliarde de lei, fiind reținut impozit în mărime de 611 milioane de lei.În cadrul unei conferințe de presă, Serghei Pușcuța, director al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), a precizat că numărul declaraţiilor prezentate de cetăţeni (persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător), pentru anul 2020, a înregistrat o creştere de 8,2% comparativ cu anul precedent. Numărul declaraţiilor rapide, electronice și pre-completate înregistrează o creştere mai pronunţată faţă de numărul celor pe hârtie. După sursele de venit, pe primul loc este salariul. Veniturile salariale au crescut cu 3,88%. Iar venitul cetăţenilor din surse de peste hotare a scăzut cu 6,5%, fapt ce denotă o diminuare a vieţii economice la nivel mondial, a remarcat Serghei Pușcuța.
●SÂMBĂTĂ, 29 mai
Piața secundară de capital în 2020: Volumul tranzacțiilor a scăzut cu 68%
Repercusiunile crizei pandemice, precum și finalizarea procedurilor legale în materie de adecvare a calității acționariatului în instituțiile financiar-bancare, inițiate în perioadele anterioare, au determinat reduceri pe segmentul secundar al pieței de capital. Volumul sumar al tranzacțiilor în anul 2020 a constituit 1,7 miliarde de lei. Cifra este în scădere cu circa 3,6 miliarde de lei sau cu 68%, comparativ cu 2019. Într-un raport al Comisie Naționale a Pieței Financiare se menționează că în 2020, tranzacțiile cu valori mobiliare au fost efectuate, cu precădere, pe segmentul extra-bursier al pieței, acestea fiind direct înregistrate la entitățile care țin evidența deținătorilor de acțiuni. Este vorba despre 1,6 miliarde de lei sau 94% din volumul total al tranzacțiilor derulate pe piața secundară. Totodată, cele mai accentuate reduceri de volume s-au produs pe segmentul reglementat al pieței secundare de capital, volumul sumar înregistrat pe această platformă de tranzacționare fiind de 69,5 milioane de lei.
SFS anunţă termenele limită de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare şi cel funciar
Cetăţenii şi fermierii trebuie să achite impozitul pe bunurile imobiliare şi impozitul funciar până la data de 30 iunie 2021, în cazul bunurilor imobiliare şi a terenurilor existente și/sau dobândite până la 31 martie anul curent. În cazul bunurilor imobiliare şi a terenurilor dobândite după 31 martie anul curent, termenul limită de achitare e data de 25 martie, anul următor anului de gestiune. Precizărilor sunt făcute de Serviciul Fiscal de Stat (SFS). Contribuabilii - subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar nu mai pot beneficia de dreptul la reducerea în mărime de 15% din suma impozitului ce urmează a fi achitată. Suma impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar în cazul persoanelor fizice – cetăţeni, precum și a impozitului funciar în cazul gospodăriilor țărănești se calculează anual de către Serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale (SCITL) din cadrul primăriilor. Cotele concrete aferente impozitelor se adoptă de fiecare autoritate a administrației publice locale (AAPL), anual.
