RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 19 - 25 aprilie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 19 aprilie
Inițiativă legislativă care va permite reducerea tarifelor la gazele naturale
Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a expediat Parlamentului un proiect de lege, care va permite reducerea tarifelor la gazele naturale prin eliminarea unor cheltuieli nejustificate în sumă de 150 de milioane de lei. Proiectul de lege va intra în vigoare după ce va fi votat de Parlament, cu respectarea procedurii de consultări publice. Șeful statului a precizat pe pagina sa de Facebook că inițiativa legislativă introduce modificări în Legea gazelor naturale nr. 108/2016 și prevede că din tarife vor fi excluse cheltuielile de amortizare, care s-au format ca urmare a reevaluării activelor. La fel, proiectul de lege prevede că activele pot fi amortizate doar o singură dată pe durata de viață a acestora.
La Criuleni a început construcția Parcului Fotovoltaic cu capacitatea de 2,8 MW
S-a dat startul lucrărilor de construcție a Parcului Fotovoltaic, cu capacitatea de 2,8 MW, din raionul Criuleni. Potrivit dezvoltatorilor, centrala va permite generarea unei cantități de energie suficientă să acopere în totalitate cererea de electricitate a instituțiilor publice din raion și va contribui la reducerea emisiilor de bioxid de carbon cu peste o mie de tone CO2 anual. Valoarea proiectului este de aproximativ 3,7 milioane de euro, bani oferiți de Guvernul Republicii Populare Chineze. Prezent la evenimentul de deschidere a șantierului de construcție, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Mihail Lupașcu, a declarat că pentru Republica Moldova este un proiect unic ca dimensiune și capacitate. „Proiectul respectiv va contribui la atingerea obiectivelor politicilor statului trasate în domeniul energetic și de mediu, precum și la sporirea securității energetice a țării, la creșterea ponderii energiei regenerabile în consumul de energie și, nu în ultimul rând, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a afirmat Mihail Lupașcu.
La întreprinderea Calea Ferată a Moldovei se întâmplă lucruri grave, deputat
Vicepreședintele Platformei DA, Alexandru Slusari, susţine că, deși activează comisia de anchetă, la întreprinderea Calea Ferată a Moldovei (CFM) se întâmplă lucruri grave. Potrivit lui, majoritatea angajaților nu primesc salarii deja de patru luni, unii se concediază, iar alții pregătesc proteste. Totodată, este în toi concursul de selectare a directorului întreprinderii, unde este coordonată, de către liderul socialiştilor, Igor Dodon, desemnarea candidaturii unei persoane vizate în rapoartele SIS. Alexandru Slusari a menţionat că Igor Dodon a dat deja indicații referitor la persoana care trebuie să câștige concursul, iar ca variantă de rezervă a depus actele și actualul director interimar al întreprinderii, Adrian Onceanu. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unui briefing de presă. Deputatul a precizat că, la momentul actual, s-a ajuns la datoria de 837 mln de lei, dintre care aproape 164 mln sunt datorii la salarii. Alexandru Slusari a amintit că Platforma DA a anticipat faptul că se urmărește falimentul acestei întreprinderi, iar cum linia spre scheme de corupție și insolvabilitatea întreprinderii este continuată, pe fundalul lipsei unui control din partea Guvernului, inclusiv a premierului interimar. Subiectul trebuia demult discutat la CSS, dar a fost amânat deja de două ori sub pretextul că nu s-a prezentat la şedinţă Adrian Onceanu.
Ce este mai avantajos: creditul ipotecar sau chiria? Podcast BNM
Dacă în anii 1990 și 2000, doar cei mai înstăriți se puteau gândi la propria locuință, scăderea prețurilor la imobile, creșterea veniturilor populației și promovarea politicii monetare de către Banca Națională, urmată de reducerea dobânzilor bancare au adus la democratizarea pieței imobiliare. Toate acestea împreună, au făcut ca prețul unei chirii să fie, în anumite condiții, mai mare ca prețul lunar al unei ipoteci, se arată în podcastul „Ce este mai avantajos: creditul ipotecar sau chiria?”, publicat de Banca Națională. Dacă în mod tradițional în Republica Moldova se tranzacționau circa 14 mii de apartamente anual, atunci în 2019 și 2020, numărul tranzacțiilor practic s-a dublat, fiind cumpărate practic 30 de mii de locuințe anual. În plus, dacă anterior, majoritatea tranzacțiilor se făceau cu bani de peste hotare, acum apartamentele sunt câștigate cu bani câștigați în țară, spune economistul Veceslav Ioniță.
● MARȚI, 20 aprilie
Se solicită deblocarea comercializării mierii de către apicultorii neînregistrați
Asociația Exportatorilor de Produse Apicole din Moldova (AEPAM) și Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova (ANARM) solicită deblocarea comercializării mierii de către apicultorii care nu sunt înregistrați în calitate de agenți economici. Vasile Dolghieru, președintele AEPAM și Ion Maxim, președintele ANARM, au expediat o adresare publică Parlamentului Republicii Moldova, Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). În scrisoare se menționează că, prin discriminarea apicultorilor neînregistrați în calitate de agenți economici, legislația actuală privind domeniul apicol creează obstacole atât la comercializarea mierii pe teritoriul țării, cât și la export și chiar la dezvoltarea întregului sector apicol. Iar luând în considerare că în curând va apare roada nouă, AEPAM și ANARM solicită acțiuni imediate din partea instituțiilor de stat vizate.
Sistemul bancar din Moldova ar trebui să utilizeze mai eficient lichiditățile, experți
Sistemul bancar din Republica Moldova ar trebuie să utilizeze mai eficient lichiditățile, sugerează Dumitru Vicol, analist asociat la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și strategist pe piețe emergente în Londra, și Stanislav Ghilețchi, director adjunct IPRE. Într-o notă analitică, autorii precizează că în Moldova, la fel ca și în alte țări din regiune, există o abundență de lichiditate. O explicație ar putea fi o combinație dintre criteriile de acceptare riguroase și lipsa cererilor de credite solide. În plus, lipsa alternativelor de economisire în afara depozitelor bancare la fel contribuie la această problemă structurală, menționează experții. Lichiditatea excesivă sunt resursele sistemului bancar peste rezervele obligatorii care nu sunt utilizate. Acest indicator este crucial pentru a determina capacitatea sistemul bancar de a credita sectorul real și public. Impulsul de creditare, un punct de referință pentru creșterea anuală a creditelor acordate sectorului privat per PIB, pentru Republica Moldova a fost puțin sub 0 pentru trimestrul al IV-a al anului 2020. Reformele implementate de către Banca Națională a Moldovei (BNM) au oferit reziliența necesară sistemului bancar pe perioada pandemiei. Acestea au permis sistemului bancar în Moldova să navigheze criza pandemică mai eficient comparativ cu alte sectoare ale economiei. Soldul creditelor totale în februarie 2021 era cu 13% mai mult comparativ cu luna ianuarie 2020. Similar, creditele acordate ÎMM-urilor însumau cu 17,6% mai mult comparativ cu începutul anului 2020.
Moldova va implementa o soluție IT pentru prevenirea riscurilor de spălare a banilor
În premieră, Moldova va implementa, cu suportul USAID, o soluție IT de ultimă generație pentru prevenirea riscurilor de spălare a banilor și monitorizarea acționarilor bancari. Principalele funcționalități ale soluției au fost prezentate în cadrul unui eveniment online găzduit de Banca Națională a Moldovei. În cuvântul de deschidere, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a subliniat că implementarea noii soluții IT vine în contextul reformelor realizate în ultimii ani în sectorul bancar din Republica Moldova pentru a susține dezvoltarea economică a țării, în beneficiul întregii societăți. „Monitorizarea îndeaproape a sectorului bancar, identificarea și evaluarea riscurilor inerente și implementarea măsurilor de atenuare a acestora constituie nu doar sarcini importante, dar și adevărate provocări. Aceasta, în condițiile în care evoluțiile pieței financiare sunt tot mai dinamice și necesită abordări tot mai prompte din partea supraveghetorului. Numărul mare de tranzacții, volumul enorm de date reprezintă o adevărată provocare pentru supraveghetor, deoarece nu mai pot fi procesate eficient în regim manual în baza de șabloane. Se impune necesitatea procesării automatizate a datelor în baza platformelor analitice moderne de date mari, care să sporească eficiența supravegherii”, a spus Octavian Armașu.
● MIERCURI, 21 aprilie
Igor Grosu despre compensarea tarifelor la lumină: pomană electorală care ne costă jumătate de miliard
Președintele interimar PAS, Igor Grosu, califică drept populism curat inițiativa PSRM privind compensarea tarifelor la energia electrică pentru toți consumatorii casnici pe perioada stării de urgență. Grosu spune că inițiativa este o pomană electorală și anticipează că PSRM ar putea lua bani din rezervele valutare ale BNM pentru a oferi acoperire financiară acestui proiect. Proiectul privind compensarea tarifelor la energia electrică a fost aprobat acum o săptămână, în prima lectură, de coaliția PSRM-Șor. Liderul PAS, Igor Grosu, se arată sceptic că acest proiect va avea finalitate în Parlament.
Se păstrează programul redus pentru piețe și centre comerciale
Autoritățile au decis să prelungească prevederile cu privire la prescurtarea programului de activitate pentru piețe și pentru centrele comerciale. Astfel, potrivit unei hotărâri a Comisiei pentru Situații Excepționale, piețele agroalimentare și cele nealimentare activează între orele 07.00 și 15.00, iar centrele comerciale și unitățile specializate de comerț cu amănuntul a produselor nealimentare – până la ora 18.00. Odată cu expirarea prevederilor anterioare, atât Piața Centrală, cât și Piața Avicolă din strada Cărbunarilor din capitală urmau să revină la programul obișnuit, de la ora 06.00 și până la ora 18.00. Însă, spune directorul interimar al pieței, Ion Pîntea, s-a luat act de hotărârea Comisiei și, respectiv, administrația s-a conformat, programul fiind până la ora 15.00.
MEI, despre noile standarde ale asfaltului: Carul s-a urnit din loc
Reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii susțin că majoritatea antreprenorilor s-a conformat noilor cerințe și standardelor europene, asigurând consumatorul final cu materiale și produse de construcție cu un nivel înalt de calitate și siguranță. Potrivit lor, „carul s-a urnit din loc”. Precizările au fost făcute în contextul declarațiilor municipalității despre indisponibilitatea agenților economici să ofere asfalt în conformitate cu standardele noi pentru a putea interveni cu reparațiile curente pe străzile capitalei. Mihail Lupașcu, secretar de stat la MEI, a declarat într-o conferință de presă că hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea noilor cerințe a intrat în vigoare în august 2018. Potrivit acesteia, conformitatea și calitatea produselor care se introduc pe piață se asigură prin aplicarea standardelor europene, fiind vorba despre peste 400 de standarde.
● JOI, 22 aprilie
60% din taxele pentru resurse naturale vor rămâne în primării
Cota de 60% din taxele pentru resurse naturale va rămâne în bugetele satelor și orașelor, cu excepția municipiilor Bălți și Chișinău. Restul 40% vor ajunge în bugetele raionale, care în prezent încasează taxa pentru resursele naturale în mărime de 100%. Prevederile se conțin într-un proiect de lege votat în primă lectură în Parlament. Autoarea proiectului, deputata Partidului Platforma Demnitate și Adevăr Inga Grigoriu, a menționat că scopul proiectului este consolidarea autonomiei financiare a autorităților publice locale de nivel întâi prin majorarea veniturilor bugetare ale acestora. Or, conform actualelor prevederi, plătitorii achită taxele pentru resurse naturale în bugetul local de nivelul al doilea. În opinia autoarei, modalitatea de plată actuală a taxelor pentru resurse naturale este una deficitară, care afectează negativ bugetele autorităților locale de nivelul întâi și subminează autonomia locală, financiară și fiscală în Republica Moldova.
CNAS solicită prezentarea operativă a dărilor de seamă IPC 21
Casa Națională de Asigurări Sociale vine cu un apel către angajatori cu privire la prezentarea dărilor de seamă IPC 21 în termene cât mat restrâns posibile, pentru a nu afecta stabilirea drepturilor sociale ale persoanelor asigurate, în special, a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă. Termenul de prezentare a Dării de seamă IPC 21 este stabilit prin lege, pentru plătitorii de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat, la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune. În mare parte, agenții economici respectă termenul prevăzut de legislație, însă nu toți țin cont de faptul că în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC 21 se conține informația care stă la baza stabilirii prestațiilor de asigurări sociale, pensiilor și indemnizațiilor.
Procedurile de achiziții publice sunt planificate defectuos, AGER
În perioada octombrie 2020 – martie 2021, procedurile de achiziții publice au fost planificate defectuos, ceea ce determină eficiența scăzută a achizițiilor și irosirea banilor publici. Totodată, actele normative în domeniul achizițiilor publice, destinate gestionării pandemiei COVID-19, au generat reducerea transparenței și creșterea ponderii banilor publici utilizați în afara sistemului transparent de achiziții. Aceste concluzii au fost prezentate astăzi, 22 aprilie, în cadrul mesei rotunde „Abuzuri legale în achizițiile publice în perioada pandemică”. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER). Potrivit AGER, lipsesc mecanisme de executare a deciziilor Agenției Naționale de Soluționare a Contestațiilor (ANSC). Unele autorități contractante inițiază proceduri repetate de achiziții publice, având același obiect, după depunerea contestațiilor la ANSC. Concurența în cadrul procedurilor de achiziții publice este limitată prin aplicarea unor proceduri improprii sau ajustarea specificărilor tehnice. În același timp, lipsește controlul eficient și sancționarea încălcărilor în domeniul achizițiilor. Contractele de achiziții publice sunt atribuite operatorilor economici care au depus acte neconforme. Societatea civilă dispune, în continuare, de pârghii insuficiente de influențare și stopare a procedurilor ilegale.
Parlamentul a aprobat măsuri de susținere a întreprinderilor micro pe timp de pandemie
Termenul de depunere a declarațiilor și dărilor de seamă și termenul de stingere a obligațiilor de achitare a impozitelor, taxelor și altor plăți obligatorii va fi prelungit cu 20 de zile în cazul întreprinderilor micro. Măsura se referă la cazurile în care conducătorul întreprinderii sau o altă persoană împuternicită se află în concediu medical în legătură cu tratamentul COVID-19. Măsurile de susținere au fost votate de Parlament în două lecturi. Proiectul a fost înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către deputatul PAS, Radu Marian. Potrivit lui, proiectul a fost elaborat urmare a petiției publice semnate de aproape 3000 de persoane, printre care contabili și administratori de întreprinderi.
● VINERI, 23 aprilie
Producătorii agroalimentari autohtoni vor putea să își vândă mai ușor marfa în supermarketuri
Parlamentul susține producătorii agroalimentari autohtoni. La ședința de ieri, deputații au aprobat, în cea de-a doua lectură, proiectul de modificare a Legii cu privire la comerțul interior și a Codului contravențional al Republicii Moldova, elaborat în acest scop. Actul normativ prevede plafonarea până la 10% din prețul de vânzare al furnizorului a mărimii reducerilor comerciale oferite de către acesta comerciantului pentru vânzarea produselor alimentare. Excepție de la normă ar urma să constituie perioada acțiunilor de marketing și publicitate. Concomitent, se propune a fi stabilit termenul limită de 60 de zile per produs destinat desfășurării acțiunilor de marketing și publicitate, într-un an. Comerciantul sau furnizorul care va încălca normele ce țin de plafonarea reducerilor comerciale riscă amendă de la 2500 la 5000 de lei, în cazul persoanei fizice, și de la 10000 la 20000 de lei – în cazul persoanei juridice.
Vot final pentru compensațiile la lumină pentru lunile aprilie și mai
Parlamentul a votat în lectură finală proiectul care prevede acordarea de către stat, pentru consumatorii casnici, a compensației în valoare de 428 de lei pentru consumul de energie electrică pentru lunile aprilie și mai. Inițiativa a fost susținută în lipsa avizului Guvernului. Autorii proiectului, care sunt deputații din Partidul Socialiștilor, precizează că aceste calcule reies din consumul mediu de energie electrică în lunile februarie și martie. Compensația la energia electrică urmează să fie achitată în două tranșe egale – până pe 25 mai și până pe 25 iunie. Potrivit proiectului, Ministerul Finanțelor urmează să aloce tranșele necesare compensației, în mărimi egale, pe contul furnizorilor de energie electrică. Furnizorul de energie electrică urmează să atribuie la conturile personale (NLC – numărul locului de consum) ale consumatorilor gospodăriilor casnice (persoane fizice) tranșele mijloacelor financiare acordate de către MF.
BNM anunță lansarea implementării schemei de plăți instant
La 15 ani de la lansarea Sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) al Băncii Naționale a Moldovei, începe implementarea schemei de plăți instant. Aceasta reprezintă o platformă națională unică de procesare a plăților și aduce mai multe beneficii pentru consumatori și prestatorii de servicii de plată. Astfel, plățile instant vor fi realizate în regim non-stop, cu decontarea finală imediată, adică în câteva secunde, ceea ce va face posibilă reutilizarea momentană a fondurilor primite de către beneficiari. BNM precizează că punerea în funcțiune a SAPI a marcat un pas important în implementarea unei infrastructuri moderne de plăți, care răspundea la acel moment și chiar anticipa cerințele pieței plăților din Republica Moldova. Aniversarea SAPI coincide cu lansarea unei etape noi de dezvoltare a sistemului național de plăți.
Măsuri de susținere a întreprinderilor din sectorul HoReCa, votate de Parlament
Cota TVA pentru produsele alimentare și/sau băuturi va fi redusă până la 6%, cu unele excepții. Un proiect de lege în susținerea întreprinderilor din sectorul HoReCa în perioada stării de urgentă și stării de urgență în sănătate publică a fost votat astăzi, 23 aprilie, în două lecturi. Documentul prevede excepții pentru producțiile alcoolice, preparate însoțite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora. Autorii proiectului, deputații Fracțiunii parlamentare „Șor”, argumentează instituirea unui regim special de impozitare pentru agenții economici din sectorul HoReCa prin faptul că, urmare a multiplelor restricții impuse la desfășurarea diverselor activități, prestatorii au suferit pierderi enorme, care s-au reflectat inclusiv în micșorarea salariilor sau în general reducerea locurilor de muncă.