RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 14-20 decembrie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● MIERCURI, 16 decembrie
BNM va monitoriza efectul de levier al băncilor
Banca Națională a Moldovei va monitoriza efectul de levier al băncilor, care indică nivelul de îndatorare. Comitetul executiv al BNM a aprobat Regulamentul privind efectul de levier pentru bănci și modificarea Instrucțiunii cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere. Potrivit BNM, indicatorul efectului de levier are drept scop limitarea riscului de îndatorare excesivă a sectorului bancar în perioadele de creștere economică și a riscului de scădere semnificativă a activelor bancare în fazele descrescătoare ale ciclului economic. Acest indicator a fost introdus suplimentar la rata fondurilor proprii care este esențială pentru a asigura fonduri proprii suficiente de a acoperi pierderile neașteptate. Criza din 2007 a arătat că doar cerințele față de rata fondurilor proprii nu sunt suficiente pentru a împiedica băncile să își asume riscuri excesive care pot duce la creșterea nivelului de îndatorare. Astfel, aplicarea indicatorului efectului de levier le va ajuta să-și administreze mai prudent riscurile și să reducă la minimum pierderile de capital neprevăzute.
Parlamentul a abrogat așa-zisa „lege a miliardului”
Parlamentul abrogat Legea din 2016 privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și din 1 aprilie 2015. Un proiect de lege în acest sens a fost votat în ședința de miercuri, 16 decembrie, în două lecturi. Deputatul Partidului Socialiștilor, Petru Burduja, care este unul dintre autori, a declarat în plen că proiectul de lege înaintat are drept scop eliminarea presiunii fiscale suplimentare asupra populației și economiei Republicii Moldova. De asemenea, este urmărită utilizarea eficientă și în interesul cetățenilor a resurselor financiare acumulate de stat sub formă de taxe și impozite, neadmiterea majorării substanțiale a datoriei de stat. „Punerea pe umerii cetățenilor a responsabilității pentru mijloacele sustrase din sistemul bancar este cel puțin incorectă și reprezintă o povară fiscală suplimentară pentru stat. Cetățenii nu trebuie să suporte răspunderea pentru gafele fostelor guverne”, a menționat, deputatul.
Proiectul bugetului municipal prevede un deficit de circa 1,3 miliarde de lei
Proiectul bugetului municipiului Chișinău pentru anul 2021 prevede venituri în sumă de 4,66 miliarde de lei, inclusiv transferuri de la bugetul de stat în sumă de 2,64 miliarde lei, și cheltuieli în sumă de 5,95 miliarde de lei. Deficitul bugetar preconizat este de circa 1,3 miliarde de lei. Potrivit primarului Ion Ceban, deficitul bugetar este din contul a trei proiecte mari pe care Primăria își propune să le implementeze, și anume: procurarea de autobuze, două angajamente cu BERD/ BEI care țin de managementul deșeurilor solide și un proiect de dezvoltare unei zone din Chișinău și a unei străzi industriale.
● JOI, 17 decembrie
Proiectele bugetului și politicii bugetar-fiscale 2021, votate în a doua lectură, în condiții de scandal
Proiectele bugetului și politicii bugetar-fiscale pentru anul 2021 au fost votate în lectura a doua, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, cu 56 de voturi, aseară târziu. Tot în a doua lectură au fost votate și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat și proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală. Documentele au fost votate fără dezbateri de către deputații Fracțiunii PSRM și ai platformei „Pentru Moldova”. Mai mulți deputați din fracțiunile de opoziție s-au arătat indignați de faptul că nu au fost invitați la ședința care a început după ora 22:00, în timp ce proiectele de lege votate urmau să fie discutate în ședința de astăzi, 17 decembrie. Reprezentații Fracțiunii PSRM au declarat că s-a procedat în acest fel pentru a evita discuțiile interminabile pe marginea unor legi importante. Deputații au aprobat veniturile bugetului de stat la nivelul de 41,415 miliarde de lei, în creștere cu 4,2 miliarde lei (11,3%) față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020. Majorarea veniturilor se datorează sporirii încasărilor din impozite și taxe și intrărilor de granturi. Cheltuielile bugetului de stat reprezintă, conform proiectului, 55,399 miliarde de lei, înregistrând o creștere cu 2,2 miliarde de lei (4,1%) față de bugetul de stat aprobat în 2020. Cheltuielile bugetului de stat sunt determinate de obiectivele Politicii bugetare pe termen mediu.
Curse charter spre Moscova începând cu data de 25 decembrie
Începând cu data de 25 decembrie, și compania aeriană Aeroflot din Rusia lansează curse charter de pe Aeroportul Internațional Chișinău în Aeroportul Șeremetievo din Moscova. Zborurile vor fi efectuate în zilele de vineri și duminică. Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova precizează că cetățenii ruși care sosesc acasă trebuie să completeze un chestionar la bordul aeronavei sau electronic. De asemenea, în termen de trei zile calendaristice de la data sosirii, urmează să efectueze testul la COVID-19 și să informeze despre rezultatele testării. Până la primirea rezultatelor, persoana este obligată să stea în izolare, conform domiciliului. Pentru cetățenii străini, cu anumite excepții, intrarea în Rusia mai rămâne restricționată. Cei care au motive să intre în Federația Rusă, la trecerea frontierei de stat rusești, trebuie să prezinte rezultatul negativ al testului la COVID-19, efectuat nu mai devreme de trei zile. Rezultatele trebuie prezentate în limba rusă sau în limba engleză.
● VINERI, 18 decembrie
Potențialul relației bilaterale cu Elveția ar trebui să se consolideze în mai multe domenii, declarație
Elveția este un partener economic important pentru Republica Moldova. Potențialul relației economice și comerciale dintre cele două țări ar trebui să se consolideze în domenii precum agricultura, energia regenerabilă, IT, industrie sau turism. Declarația a fost făcută de secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iuliana Drăgălin, în cadrul ședinței Comisiei interguvernamentale moldo-elvețiane pentru cooperare comercial-economică. Secretarul de stat a încurajat partea elvețiană și companiile interesate să profite din plin de toate oportunitățile oferite de sectorul TIC, devenind rezidenți ai Moldova IT Park, dar și altor platforme industriale existente. Secretarul de stat și-a exprimat recunoștința către partea elvețiană pentru echipamentul medical furnizat Republicii Moldova cu o valoare totală de peste 1,3 milioane de euro pentru lupta cu consecințele pandemiei. „Anul 2020 a fost unul dificil și cu multe provocări pentru fiecare dintre noi, care și-a pus amprenta asupra vieții economice și sociale la nivel mondial. Doar prin consolidarea efortului și prin diversificarea domeniilor de cooperare, vom putea depăși criza economică” a afirmat Iuliana Drăgălin.
În condiții de criză pandemică băncile au oferit posibilitatea amânării plăților, guvernator
În condițiile dificile de criză cauzate de pandemie, băncile au fost receptive și au oferit posibilitatea de amânare a plăților atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice, susține guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, într-un interviu pentru presă. Astfel, spune el, din partea persoanelor juridice au fost recepționate peste o mie de solicitări de amânare a plăților, cu un sold de 5,254 milioane de lei sau 20% din portofoliul de credite al persoanelor juridice pe sector. Dintre aceste solicitări, circa 900 (sau 88%) au fost aprobate, soldul acestora fiind de 4,813 milioane lei. Totodată, ponderea soldului creditelor aprobate reprezintă 18% din portofoliul de credite al persoanelor juridice pe sector. De asemenea, menționează guvernatorul, 21,625 persoane fizice (2,275.5 milioane de lei sau 15.5% din portofoliul de credite al persoanelor fizice pe sector, în materie de sold) au solicitat amânarea plăților, aceasta fiind aprobată în proporție de 98%, cu un sold de 2,195 milioane de lei.
Octavian Armașu: Anularea „Legii miliardului” este un semnal foarte îngrijorător
Anularea unei legi, al cărei obiectiv primar îl constituia protejarea interesului public de menținere a stabilității financiare este un semnal îngrijorător pentru partenerii de dezvoltare, investitorii locali și cei de peste hotare, punând în pericol credibilitatea Republicii Moldova privind capacitatea de a-și onora obligațiunile financiare. O spune guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armași, comentând anularea „Legii miliardului”, denumită oficial Legea privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat. „Executarea garanției de stat și neadmiterea decapitalizării băncii centrale prin emisiunea valorilor mobiliare de stat s-a făcut în scopul menținerii stabilității financiare a Republicii Moldova, fiind un element de salvgardare a sistemului financiar-bancar cerut de Fondul Monetar Internațional”, a adăugat guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul unui interviu acordat prese
Guvernatorul BNM: Este cert că până la finele anului nu va fi semnat noul program cu FMI
Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, este convins că până la finele anului nu va fi semnat noul program cu FMI. Potrivit lui, din cauza unor inițiative nefaste precum anularea Legii privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat sau altfel spus „Legea miliardului”, Fondul Monetar Internațional (FMI) va fi nevoit să facă un pas înapoi. Totodată, eventualele negocieri cu FMI vor fi mult mai dificile. Precizarea a fost făcută în cadrul unui interviu acordat presei. Potrivit guvernatorului, între acțiunile ce urmau să fie îndeplinite de către autoritățile naționale, după ce în luna iulie 2020 autoritățile Republicii Moldova și reprezentanții FMI au agreat la nivel de experți un Program de reforme economice, s-a înscris modificarea cadrului legislativ pentru consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei, precum și numirea de către Parlament a noilor viceguvernatori ai BNM.
Legile aprobate de Parlament amenință stabilitatea macroeconomică și financiară, FMI
Implementarea inițiativelor legislative recente, aprobate de Parlamentul Republicii Moldova, ameninţă serios stabilitatea macroeconomică şi financiară a Republicii Moldova, care este deja afectată sever de pandemia COVID-19. Opinia a fost exprimată de Rodgers Chawani, reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova. Potrivit oficialului, în contextul noului program, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanţare extinsă (EFF), sprijinul financiar din partea FMI se va acorda doar dacă va exista un angajament fără echivoc al Republicii Moldova de a asigura ireversibilitatea progresului atins până acum. De asemenea, sprijinul financiar din partea FMI se va acorda în contextul existenței unui sprijin politic larg pentru agenda ambițioasă privind guvernanța și reformele instituționale, convenită cu misiunea FMI pe parcursul acestui an.
La Leova se vor produce fertilizanți de ultimă generație pentru sectorul agricol
În satul Tigheci, raionul Leova, a fost deschisă o hală de tratare cu inhibitori a îngrășămintelor azotoase, prima din Republica Moldova. Suprafața totală a halei este de şase mii de metri pătrați și are o capacitate de stocare a materiei prime de şase mii de tone, iar a produsului finit de circa trei mii de tone. La evenimentul de lansare, ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Ion Perju a subliniat că problemele de asigurare cu îngrășăminte, întâlnite primăvara din cauza restricțiilor impuse de pandemie, au confirmat suplimentar necesitatea lansării și consolidării producerii locale. În același timp, este important și aspectul ecologic. Poluarea solurilor cu nitrați este o problemă majoră pentru întreaga regiune, iar în UE deja sunt introduse restricții pentru a evita poluarea apelor și a solului. Îngrășămintele ce urmează a fi fabricate în cadrul punctului de tratare din Moldova vor corespunde integral cerințelor.
