RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 2 - 8 noiembrie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”
● MIERCURI, 4 noiembrie
Om de afaceri spaniol, despre problemele investitorilor străini în Republica Moldova
Antonio Romero Macarro, om de afaceri spaniol, care se află în Republica Moldova de 25 de ani, spune că, deși a investit bani, a achitat taxe la stat, a creat locuri de muncă, acum riscă să rămână fără afacere. Potrivit lui, aceste lucruri se întâmplă din cauza unui grup de interese, care influențează procesele de judecată, pentru ca el să nu-și poată face dreptate. În opinia sa, în situații similare se află și alți investitori străini. Antonio Romero Macarro face apel către instituțiile responsabile să asigure un proces corect. Antonio Romero Macarro a spus că a venit în Moldova în anul 1996, în cadrul unui proiect care presupunea construcția unei uzine de sticlă, conform standardelor europene. Potrivit lui, atunci când uzina a fost dată în exploatare, au început problemele, într-un final compania a fost exclusă din proiect, rămânând cu o datorie de un milion de dolari. Pentru a soluționa această situație, s-au adresat în judecată, prima instanță și Curtea de Apel le-a dat dreptate. Nu și Curtea Supremă de Justiție. Potrivit omului de afaceri, decizia CSJ a fost influențată de o persoană interesată, prin intermediul unor cunoștințe, rude, cumetri.
● JOI, 5 noiembrie
Asistența nerambursabilă din partea Federației Ruse a ajuns pe contul MF
Asistența nerambursabilă în valoare de 275 de milioane de ruble rusești (59,7 milioane de lei) din partea Federației Ruse a ajuns pe contul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. MF precizează că mijloacele financiare respective vor fi direcționate pentru susținerea urgentă a producătorilor agricoli din Republica Moldova care au suferit în 2020 din cauza secetei. Acordul dintre Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Federației Ruse privind acordarea asistenței financiare nerambursabile Guvernului Republicii Moldova nu implică angajamente financiare din partea Republicii Moldova.
Promovarea mobilității verzi: automobilele electrice în Republica Moldova, dezbateri
Uniunea Europeană va continua, și după 2020, să susțină Republica Moldova în progresul de reducere a emisiei gazelor de seră. UE acordă suport pentru proiecte de eficiență energetică, izolare a clădirilor, iluminat stradal, asistență tehnică pentru reforma energetică. Unul din obiectivele ce țin de viitor este asigurarea decarbonizării progresive, asigurarea neutralității climatice a economiei, în conformitate cu Pactul Verde European. Ion Guzun, ofițer de proiect la Delegația UE, a vorbit despre aceasta la EU Debates Cafe, eveniment organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, la subiectul „Promovarea mobilității verzi: automobilele electrice în Republica Moldova”. Potrivit lui Ion Guzun, un alt obiectiv al UE ține de asigurarea unei recuperări a economiei verzi post COVID-19, dezvoltarea unei infrastructuri prioritare din punct de vedere economic, cu efect sporit asupra dezvoltării rețelelor de transport ecologic la nivel local, regional și național. Există planul de investiții în rețeaua transeuropeană extinsă pentru Parteneriatul Estic, care include și Moldova.
Sugestii pentru un interes mai mare față de automobilele electrice
Cu cât mai rapid Moldova va avea încărcătoare de capacitate mare pentru automobilele electrice, cu atât mai rapid va crește interesul și, respectiv, cererea pentru astfel de automobile în țară. Potrivit lui Iulian Rusu, director adjunct la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), automobilele electrice noi pot trece de 30 de mii de euro, limită peste care la import se impun accize majorate, pentru categoria „automobile de lux”. Pentru a încuraja procurarea automobilelor electrice, autoritățile trebuie să revadă acest plafon. Subiectul a fost pus în discuție la dezbaterile EU Debates Cafe: „Promovarea mobilității verzi: automobilele electrice în Republica Moldova”, eveniment organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene. Un măsură bună, spune Iulian Rusu, ar fi acordarea unor prime de către stat. El a dat exemplul României, care oferă peste 10 mii de euro la procurarea unei mașini electrice. Pot fi implementate și soluții la nivel local, așa ca parcări gratuite sau preferențiale, dreptul de a circula pe benzi dedicate. Iulian Rusu menționează că un avantaj pe care-l oferă acum Republica Moldova proprietarilor de mașini electrice este neaplicarea taxei de drum, lucru nu tocmai corect pentru că și ele folosesc drumurile.
Guvernul propune pentru ratificare acordul de împrumut a 92 mln euro de la BIRD
Guvernul propune Parlamentului pentru ratificare Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, al doilea proiect de îmbunătățire a eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică. Proiectul a fost negociat și semnat în septembrie anul curent. În vederea realizării proiectului, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare va oferi Republici Moldova un împrumut de 92 mln euro. Proiectul vine să majoreze eficiența sistemului de alimentare cu energie termică în municipiul Chișinău, să îmbunătățească calitatea și eficiența serviciilor de termoficare, să optimizeze platforma de generare a energiei termice și electrice prin modernizarea centralelor electrotermice (CET).
● VINERI, 6 noiembrie
Exploatarea resurselor minerale generează probleme majore de mediu
Exploatarea resurselor minerale aduce daune mediului la toate etapele acestui proces, iar adesea consecințele nefaste ale activității de minerit se resimt o perioadă îndelungată chiar și după lichidarea unei mine sau cariere. Cel mai mult au de suferit locuitorii satelor și ai orașelor în care se fac activități de extragere a zăcămintelor. Aceștia sunt nevoiți să consume apa și să respire aerul poluate, se confruntă cu alunecări de teren, le apar fisuri în case, sunt distruse drumuri și terenuri agricole. Constatările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă, organizate de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. Contribuția industriei extractive la economia Republicii Moldova este de circa 0,2%, dar prejudiciul pe care-l aduce mediului este de zeci de milioane de lei anual. „Valoarea anuală a prejudiciilor aduse mediului, calculată de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, depășește 80 de milioane de lei. Aceasta este valoarea prejudiciilor cauzate doar de extracțiile legale, fără a fi luate în calcul de multe ori carierele ilegale”, a spus Tatiana Savva, directoare de program, „Expert-Grup”. Potrivit expertei, există o serie de prejudicii precum poluarea aerului și a apei, alunecările de teren, pierderile de imagine și de infrastructură, ale căror valoare de asemenea nu este calculată.
Calea automobilelor electrice, cu toate aspectele, este calea de urmat pe partea de politici, dezbateri
Piața auto a arătat că este interesată de alternative de transport electric care oferă o serie de avantaje la nivel de utilizatori, dar și pentru întreaga societate. Cu ajutorul acestui tip de transport pot fi reduse emisiile de CO2 și poate fi asigurat un mediu sănătos, care se va reflecta apoi în costurile pe care le suportă statul în sănătate, agricultură, transport. Calea automobilelor electrice, cu toate aspectele, este calea de urmat pe partea de politici și promovare a unui mod verde de mobilitate din partea autorităților. O spune Iulian Rusu, director adjunct Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), la dezbaterile „Promovarea mobilității verzi: automobilele electrice în Republica Moldova”, organizate de IPRE. Simion Berzoi, coordonator de proiect UDNP/ Green City Lab, a remarcat că statul este tot mai atras de a impune anumite taxe la importul mașinilor electrice, chiar dacă piața nu e dezvoltată. Dintr-un un milion de mașini în țară, 500 sunt electrice, ceea ce înseamnă nici 0,025%. Potrivit lui, piața e destul de slab dezvoltată pentru a impune anumite impedimente. „Ministerele de resort au tendința de a aduna bani la buget, dar poate ar trebui de dezvoltat acest sector și apoi să se treacă la astfel de reforme. Am putea ajunge la 10 mii de mașini electrice către 2025-2027, iar dacă se pun restricții acest trend poate fi încetinit”, a adăugat el.
Ion Chicu, despre politica bugetar fiscală, FMI și o posibilă destabilizare politică
Premierul Ion Chicu își exprimă speranța că în urma alegerilor prezidențiale, indiferent de cine ar câștiga, în Republica Moldova nu va exista destabilizare politică. În cazul unor confruntări la nivel politic, țara noastră riscă să rămână fără un acord cu FMI. „În cazul în care țara va intra în criză politică după alegerile prezidențiale și nu vom reuși să aprobăm bugetul pentru anul viitor, politica bugetar fiscală, programul cu Fondul, pentru că în condițiile unei destabilizări politice nu poți semna programul cu Fondul, atunci vom intra într-o situație dificilă indiferent cine va câștiga alegerile prezidențiale. De aceea, eu contez pe maturitatea și înțelepciunea politicienilor. Este necesar de a fi aprobate aceste legi importante, iar ulterior vom vedea”, a declarat Ion Chicu în cadrul emisiunii „Moldova în Direct” de la postul public de televiziune.
BNM a stabilit contribuțiile băncilor la fondul de rezoluție pentru anul 2021
Banca Națională a Moldovei a stabilit contribuțiile băncilor la fondul de rezoluție pentru anul 2021. Cuantumul contribuțiilor pentru întregul sistem bancar a fost calculat în mărime de 131,3 milioane de lei. BNM precizează că a anunțat băncile licențiate care vor fi tranșele, termenele-limită și forma de plată a contribuțiilor acestora la fondul de rezoluție bancară. La baza calculului contribuțiilor a stat nivelul-țintă de 3% din suma depozitelor garantate, care urmează a fi atins până la finele anului 2024. De asemenea, este vorba despre coeficientul de ajustare la creșterea volumului depozitelor și multiplicatorul de ajustare la riscul specific băncii. Nivelul-țintă ce reiese din suma depozitelor garantate, la situația din 30 iunie 2020 reprezintă 475,8 milioane de lei și urmează să se reevalueze anual.
Doar pentru 17% din obiectele industriale periculoase sunt emise polițe de asigurare
În Republica Moldova sunt înregistrate peste 4700 de obiecte industriale periculoase funcționale, cum ar fi lifturi, mașini industriale, utilaje de la benzinării etc. Cele opt companii de asigurări din țară au emis polițe de asigurare doar pentru 17% din acestea. Iar anul trecut, despăgubiri în urma incidentelor cu implicarea obiectelor industriale periculoase au fost solicitate de doi reclamanți, suma cumulată a despăgubirilor fiind de circa 1000 de dolari. Sunt datele asiguratorilor din Moldova, care au participat în cadrul unui sondaj organizat cu suportul Proiectului finanțat de USAID Transparența Sectorului Financiar în Moldova. Potrivit legislației în vigoare, mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii se stabilește în baza rezultatelor evaluării riscurilor specifice contractului de asigurare pentru obiectele industriale periculoase. Companiile de asigurări se conduc după propriile criterii de stabilire a riscului. Se întâmplă pentru că în Moldova nu există nicio normă care să clasifice obiectele industriale periculoase în funcție de amploarea pagubelor ce le pot provoca, precizează un comunicat de presă al Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul. Normele legale nu stabilesc nici natura daunelor care trebuie să fie acoperite de asigurare – adică ce fel de leziuni provocate de un obiect industrial periculos trebuie să fie despăgubite și care este suma pentru gravitatea fiecărei leziuni.
● SÂMBĂTĂ, 7 noiembrie
Activele oficiale de rezervă ale BNM, în creștere
La sfârșitul lunii octombrie, activele oficiale de rezervă au constituit 3 536,95 milioane de dolari. Cifra este în creștere cu 83,56 milioane de dolari, în comparație cu 30 septembrie, când acestea au însumat 3 453,39 milioane de dolari. Potrivit BNM, majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de intervențiile pe piața valutară internă sub formă de cumpărări de valută, în valoare de 68,80 milioane de dolari, precum și de intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, în mărime de 23,31 milioane de dolari. Majorarea a fost determinată și de înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor pentru proiecte investiționale (11,14 milioane de dolari) și intrările nete în contul Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă (3,35 milioane de dolari). Este vorba și despre aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA (2,64 milioane de dolari) și veniturile din gestionarea rezervelor valutare (1,25 milioane de dolari) etc.
