RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 27 aprilie – 3 mai. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 27 aprilie
Premier: Persistă pericol mare pentru anul agricol
În condițiile secetei severe din ultima perioadă, persistă un pericol mare pentru anul agricol. O spune premierul Ion Chicu. Potrivit lui, săptămâna curentă urmează să fie discutate acțiunile care să diminueze riscurile pentru securitatea alimentară. După ședința conducerii de vârf a țării, Ion Chicu a declarat că săptămâna aceasta toată atenția autoritățile va fi orientată spre economie. Toate măsurile pentru susținerea mediului de afaceri, adoptate săptămâna trecută în Parlament, urmează să înceapă să fie implementate. Totodată, urmează să fie discutată serios situația din agricultură și securitatea alimentară, inclusiv la întrevederi cu agricultorii. Potrivit premierului, de asemenea, vor avea loc discuții cu reprezentanții mediului de afaceri pentru a coordona revenirea la activitățile economice, care au fost sistate.
● MARȚI, 28 aprilie
BNM a aprobat doi membri ai Consiliului „Moldindconbank”
Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) i-a aprobat în funcția de membru al Consiliului BC „Moldindconbank” S.A. pe Herbert Stepic și Thomas Michael Higgins, care dispun de o experiență distinctă în domeniul financiar-bancar international. Potrivit unui comunicat BNM, Herbert Stepic s-a impus în calitate de expert de înaltă valoare profesională și probitate, activând peste 30 de ani în Grupul bancar Raiffeisen în Austria, Slovacia, Ungaria, Cehia, Bosnia și Herțegovina și alte 9 țări. De asemenea, a exercitat funcții în organul executiv al Raiffeisen Bank International AG, Viena și a fost membru al Consiliului în băncile din cadrul Grupului Raiffeisen, iar revista Euromoney, în ediția sa jubiliară, l-a apreciat drept unul dintre arhitecții tranziției Europei Centrale și de Est. Cu o experiență vastă de 20 de ani în domeniul financiar-bancar vine în Consiliul MICB și Thomas Michael Higgins, care în ultimii ani a deținut funcția de membru al Consiliului de Supraveghere al Tokuda Bank AD., Bulgaria. Acesta activează și în calitate de vicepreședinte al Consiliului de Directori al „EMP Invest Bulgaria” J.S.C., anterior activând și în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al companiei de investiții „BM Leasing” J.S.C., Bulgaria, „Bulgarian American Credit Bank” J.S.C. Cu aprobarea celor doi membri, Consiliul BC „Moldindconbank” S.A. întrunește componența deplină și va funcționa conform standardelor moderne și obiectivelor băncii aliniate la acestea într-o viziune profesională bine consolidată.
ANRE propune micșorarea prețului pentru energia electrică livrată de „Energocom”
Consiliul de administrare al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică propune aprobarea prețului reglementat pentru energia electrică livrată de furnizorul central de energie electrică SA „Energocom” în cuantum de 135 bani/kWh. Prețul propus este cu 23 de bani/kWh mai mic și față de tariful în vigoare de 158 bani/kWh. În nota informativă a proiectului de hotărâre se menționează că SA „Energocom” a prezentat în adresa ANRE materialele de aprobare a prețului reglementat pentru energia electrică furnizată pentru anul 2020, solicitând să fie stabilit în mărime de 1,60 lei/kWh. În baza informației prezentate de întreprindere, Departamentul Energie Electrică și Regenerabile (DEER) a determinat prețul reglementat de furnizare în cuantum de 135 bani/kWh. Respectiv, propune Consiliului de administrație al Agenției aprobarea acestuia.
Platforma DA propune măsuri de contracarare a consecințelor secetei și înghețurilor
Platforma DA solicită aprobarea regulamentului cu privire la utilizarea apelor subterane în scopul irigării terenurilor agricole. De asemenea, autoritățile sunt îndemante să se adreseze partenerilor externi în vederea asistenței financiare pentru a depăși criza naturală. Alexandru Slusari a mai spus că este necesar să fie suplinit Fondul de Dezvoltare a Agriculturii cu cel puțin 500 de milioane de lei pentru plăți directe întreprinderilor agricole, inclusiv celor zootehnice, care au avut de suferit în urma secetei și a înghețurilor. Potrivit lui, săptămâna trecută, formațiunea a vorbit despre posibilitatea identificării acestor bani. Și anume prin reducerea programului de susținere a companiilor care nu au avut de suferit în urma pandemiei – supermarketuri, companii petroliere etc. Platforma DA mai propune ca întreprinderile care au avut de suferit în urma secetei și a înghețurilor să fie scutite de plata impozitului pe venit. O altă propunerea ține de amânarea pentru cel puțin șase luni a achitării în bugetul public național de către întreprinderile respective a impozitelor și a taxelor aferente plăților salariale. Formațiunea mai propune achiziționarea pentru rezerva de stat a cel puțin 150 de mii de tone de grâu alimentar și 150 de mii de tone de porumb la un preț avantajos pentru agricultori.
Pâinea ar putea fi mai scumpă la toamnă, director de programe IDIS
Pâinea ar putea fi mai scumpă la toamnă, deoarece efectele crizei economice sunt accentuate de secetă și înghețuri. O parte din culturile agricole ar putea fi compromise. „E un an complicat cu repercusiuni asupra economiei și populației, previziunile arată prost”, a remarcat, în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, Viorel Chivriga, director de programe IDIS Viitorul. Potrivit lui Viorel Chivriga, există doi factori de risc care determină dezvoltarea sectorului agricol și au repercusiuni asupra sectorului vegetal și a comerțului internațional cu produse agroalimentare. Este vorba de seceta severă care se menține în țară de mai mult de jumătate de an, iar rezervele de apă sunt insuficiente. Al doilea factor de risc sunt înghețurile, care au afectat sâmburoasele și o parte din culturile cerealiere. În cazul în care seceta se va menține, vor fi afectați producătorii de legume și cereale, iar cele mai mari pierderi le vor suporta cei care nu și-au asigurat culturile agricole, cei dotați mai slab și cei care nu au utilizat integral tehnologiile de creștere a culturilor agricole, dar și fermierii care s-au avântat în plantarea culturilor multianuale. „E preferabil să nu ne pomenim în situația anilor 2003-2004, când recolta de grâu a constituit puțin peste 100 de mii de tone”, a remarcat Viorel Chivriga.
● MIERCURI, 29 aprilie
Recolta de grâu se poate diminua cu 40-50%. Tara dispune de rezerve suficiente, premier
Premierul Ion Chicu susține că anul agricol va fi unul foarte dificil din cauza secetei. „Estimările preliminare arată că securitatea alimentară a țării în această etapă nu este sub semnul întrebării – sunt rezerve suficiente în depozit și în rezerva de stat”, a declarat premierul, miercuri, în debutul ședinței Guvernului. Premierul a menționat că a avut discuții cu specialiștii din domeniul, cu mediul științific și cu producătorii agricoli. Deja este clar că sectorul agricol va fi afectat de această secetă. Sunt afectate în primul rând zonele de sud, parțial zona de centru și mai puțin nordul țării.
Șapte agenți economici au datorii istorice de circa 8 milioane de lei față de angajați
Șapte agenți economici le datorează angajaților circa 8 milioane de lei. Este vorba de datorii istorice, față de 226 de angajați, precizează Inspectoratul de Stat al Muncii într-un raport anual. Controalele inspectorilor muncii, desfășurate pe parcursul anului trecut, arată că angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale referitoare la stabilirea salariului și respectarea termenilor de plată a acestuia. Pe parcursul anului trecut, au fost efectuate 9 controale planificate și 47 de controale inopinate la unități care au admis restanțe la plata salariilor în sumă de 14,977 milioane de lei față de 1106 angajați. Inspectorii de muncă au întocmit procese-verbale de control în care au fost stabilite termenele de lichidare a restanțelor salariale. La 41 de agenți economici și 29 de angajatori-persoane fizice au fost depistate 111 persoane ce activau fără forme legale de angajare, din care 28 de femei și 10 minori. În aceste cazuri, inspectorii au încheiat 72 de procese-verbale pe care le-au expediat instanței de judecată.
Directorii instituțiilor publice vor fi numiți și eliberați de fondator
Directorii și directorii adjuncți ai instituțiilor publice vor fi numiți și eliberați din funcție de către fondator. Proiectul de modificare a procedurii a fost aprobat miercuri, 29 aprilie, în ședința cabinetului de miniștri. Potrivit autorului proiectului, care este Cancelaria de Stat, scopul modificării procedurii de numire și eliberare din funcție este asigurarea continuității activității instituțiilor publice sau autorității administrative centrale, precum și unificării acestei proceduri. Ca urmare, se modifică și actele de constituire a Agenției de Guvernare Electronică, Agenției Servicii Publice, Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, Bazei auto a Cancelariei de Stat, Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, Fondului de Investiții Sociale, Agenției Informaționale de Stat „Moldpres” și a Agenției de Investiții.
Moldova va negocia cu FAO acordarea unui grant de 1,66 de milioane de dolari
Republica Moldova și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) vor iniția negocierea și semnarea unui acord pentru implementarea unui proiect comun în domeniul agriculturii. Proiectul are menirea să contribuie la oprirea fenomenului de eroziune a solului în două regiuni, Orhei și Rezina. De asemenea, scopul este de a sprijini aplicarea practicilor inovatoare de agricultură inteligentă prietenoase cu mediul și gestionarea durabilă. Proiectul prevede acordarea unui grant de 1,66 de milioane de dolari. Hotărârea cu privire la inițierea negocierilor și semnarea Acordului dintre Guvern și FAO a fost aprobată la ședința de astăzi, 28 aprilie, a cabinetului de miniștri.
3 companii din sectorul automotive s-au reprofilat și produc echipamente de protecție
Trei companii din sectorul automotive au decis să-și reprofileze activitatea, de la producerea huselor pentru transportul auto la confecționarea de echipamente de protecție, măști, combinezoane, botoși și vizier. Prima companie care a reușit să se reprofileze a fost „Confezioni Andrea MDV SRL” din mun. Soroca. Fabrica cu capital italian numără peste 800 de angajați și deține un parc complex de echipament de producție. În perioada de carantină, compania a reușit să producă zilnic peste 5700 de combinezoane pentru instituțiile medicale din țară și să securizeze peste 320 de locuri de muncă. O altă companie este „APM Automotive Protection SRL” din orașul Briceni. Compania cu capital slovac-german are angajate peste 280 de persoane. În periada de carantină, produce săptămânal peste 3000 de combinezoane și a securizat 40 de locuri de muncă. Compania „ConTeyor SRL” cu capital polonez, din raionul Căușeni, specializată în producerea huselor pentru containere folosite la transportarea pieselor auto, și-a modificat linia de producție și produce viziere și măști de protecție.
● JOI, 30 aprilie
PAS propune Guvernului să ofere posibilitatea accesării creditelor din buget
Agenților economici ar trebui să li se ofere posibilitatea să acceseze surse financiare din bugetul de stat pentru a-și menține afacerile, iar cetățenilor să le fie oferit dreptul să amâne ratele de plată la companiile de micro-finanțare, de la o luna până la șase luni. Sunt inițiative propuse de Partidul Acțiune și Solidaritate. În cadrul unei conferințe de presă, Natalia Gavrilița, fostă ministră a finanțelor, a declarat că mai mulți cetățeni și agenți economici, care în timpurile bune au luat credite de la companiile de micro-finanțare, nu reușesc, pe timp de epidemie, să-și plătească ratele, acumulând penalități. Membrii partidului au solicitat Guvernului, în contextul perioadei de criză, când veniturile oamenilor și ale agenților economici se reduc, să aibă ca prioritate locurile de muncă și accesul la finanțe pentru agenții economici, ca aceștia să poată activa, să nu falimenteze în lanț. Deputatul Dan Perciun a remarcat că, potrivit prognozelor, după ieșirea din starea de urgență, peste 40 de mii de locuri de muncă vor fi pierdute. Pentru ca cetățenii să nu ajungă în sărăcie, Guvernul trebuie să le acorde un răgaz, măcar șase luni, ca oamenii să găsească altă sursă de venit și să achite creditele fără penalități.
Din 4 mai se reiau activitățile de comerț cu amănuntul
Activitățile de comerț cu amănuntul a tuturor tipurilor de mărfuri și produse vor fi reluate din 4 mai. Excepție vor face unitățile comerciale amplasate în centre comerciale, în piețe, inclusiv piețe auto, în aeroporturile și porturile internaționale și în punctele internaționale de trecere a frontierei de stat. Decizia a fost luată la ședința Comisiei pentru Situații Excepționale din 29 aprilie. Din aceeași dată, se reia activitatea de comerț a produselor la pachet și în regim catering prin unitățile de alimentație publică și prin unitățile ce comercializează produse de patiserie, panificație și alte produse alimentare cu vânzare la geam. Pot relua activitatea și comercianții de produse alimentare la pachet prin unitățile de alimentație publică din cadrul unităților de comercializare a produselor petroliere, cu excluderea posibilității de consumare a acestora în incinta sau teritoriul unității.
Igor Boțan: Din situația de criză și din dezbaterile cu privire la măsuri trebuie să învățăm
Expertul Igor Boțan susține că pandemia și criza creată de ea reprezintă o situație nouă, iar statele învață din mers cum trebuie să acționeze. Este și cazul Republicii Moldova, care este un stat cu un potențial mai mic. Controversele și dezbaterile cu privire la măsurile necesare, care au loc între reprezentanții puterii și opoziției, trebuie să existe, în limitele decenței, pentru a obține hotărâri îmbunătățite. În opinia sa, după această criză, va fi necesară o evaluare în comun pentru a trage niște învățăminte pentru viitor. Opiniile au fost expuse la dezbaterile publice „Susținerea mediului de afaceri: între economie și politică”. Igor Boțan a menționat că deși și guvernarea, și opoziția înțeleg că măsurile de susținere a mediului de afaceri în situație de criză sunt necesare, controversele și dezbaterile își au locul său. „Controversele sunt între bine și mai bine – guvernarea spune că vrea să facă bine, iar opoziția, ca de obicei, spune că se poate și mai bine. Și controversele apar, este firesc, așa trebuie să fie. Dar într-o astfel de dezbatere au loc și foarte multe speculații, tot felul de argumente ce nu pot fi probate, dar ele sunt inevitabile”, declară Igor Boțan. În opinia sa, este foarte util ca astfel de dezbateri, dialoguri să continue, iar după această criză va fi vizibil cine a avut dreptate – opoziția sau guvernarea – pentru a trage niște învățăminte pentru viitor.
Igor Boțan: Un acord nu trebuie să conțină prevederi ce convin partenerului mai puternic
Expertul Igor Boțan consideră că este bine ca un stat să aibă relații bune cu toți partenerii externi, dar atunci când semnează un anumit acord, conținutul acestuia trebuie analizat minuțios. Și anume să se analizeze dacă în document nu există formulări care au dublu sens sau care pot fi interpretate ulterior în modul în care convine partenerului mai puternic. Declarațiile au fost expuse la dezbaterile publice „Susținerea mediului de afaceri: între economie și politică”. Igor Boțan a menționat că un exemplu în acest sens este și acordul cu Federația Rusă, care prevede împrumutul în valoare de 200 de milioane de euro. Potrivit expertului, acest subiect a stârnit dezbateri și controverse între pozițiile politicienilor de la guvernare și cei din opoziție. Ultimii s-au referit, în primul rând, la hotărârea Guvernului din 13 martie, care conține trei decizii în una. „Or, ele trebuie să reflecte trei evenimente desfășurate din timp și nu de-a valma, așa cum au fost prezentate. Ba mai mult, nu este clar dacă toate procedurile, care se impun, au avut loc sau nu. Apoi, opoziția s-a referit la pericolele din conținutul acordului. Acest lucru este foarte important, pentru că exista riscul ca ulterior statului, după semnare, să-i fie puse în cârcă sume mult mai mari decât 200 de milioane”, a spus expertul.
Ludmila Guzun: MEI lucrează la un nou pachet de măsuri de sprijin a mediului de afaceri
Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) lucrează la un nou set de măsuri care vor veni în sprijinul mediului de afaceri. În prezent, prioritatea Ministerului sunt agenții economici care din cauza sistării activității nu pot accesa credite care i-ar ajuta să treacă peste blocajul creat de pandemie. Declarațiile au fost făcute de către Ludmila Guzun, deputat din Fracțiunea Partidului Democrat în cadrul dezbaterilor publice „Susținerea mediului de afaceri: între economie și politică”. „Dacă vorbim de măsurile Guvernului, s-a expus și domnul deputat Marian, că au discutat la MEI, se pregătește un nou pachet de măsuri de sprijin a mediului de afaceri, și aici, prioritar, din câte cunosc, se pune accent pe sprijinirea acelor agenții economici care nu vor putea accesa acele credite așa cum a fost menționat și vreau să zic că propunerile expuse opoziție sunt constructive. În afară de aceasta, o sarcină foarte importantă, care urmează a fi realizată, accesul la lichidități, accesul la bani prin care ar fi să se păstreze locurile de muncă. Noi cunoaștem foarte bine că agentul economic face activitate economică, dacă o să calculeze că nu are cum să sprijine angajații, să-i salarizeze, va mergem la măsura radicală pe care nimeni nu ne-o dorim”, a declarat Ludmila Guzun. În opinia deputatei, măsurile asupra cărora se lucrează în prezent vor fi expuse publicului fie prin intermediul Comisiei Situații Excepționale, fie iarăși în Parlament.
Radu Marian: Se face risipă de bani pe companii care nu au nevoie de ei
Opoziția parlamentară propune crearea unui fond de garantare a creditelor de care vor beneficia agenții economici care se află în dificultate, și anume acele companii care în ultima perioadă au înregistrat reduceri masive de vânzări din cauza sistării activității. Proiectul de lege propus de către Partidul Acțiune și Solidaritate nu a fost înregistrat în Parlament în speranța că Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor vor prelua documentul pe platforma Guvernului, fapt care va grăbi procesul. Declarațiile aparțin deputatului Radu Marian și au fost făcute în cadrul dezbaterilor publice „Susținerea mediului de afaceri: între economie și politică”. „Noi propunem să creăm un fond de garantare a creditelor, să zicem în valoare de două miliarde de lei. Am impus câteva condiții care să targheteze această măsură anume pentru agenții economici care se află în dificultate, și anume, de el să beneficieze companiile care au reduceri masive de vânzări, cărora li s-a interzis activitatea în timpul stării de urgență. În acest proiect de lege pe care l-am anunțat astăzi vrem ca anume companiile care au nevoie să beneficieze de el. Noi am discutat și cu băncile, și cu Ministerul Economiei condus de un exponent al PDM. Sperăm că această măsură să fie preluată. Noi nu am înregistrat acest proiect de lege în speranța ca Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor să preia prevederile pe care le-am pregătit noi și să le înregistreze ca inițiativă a Guvernului pentru a economisi timp. Asta este abordarea noastră, noi vrem să venim cu idei, vrem ca Guvernul să ia deciziile bune și această alternativă de creare a unui fond de garantare a creditelor va fi mult mai potrivită pentru a ajuta agenți economici față de a subvenționa dobânzile, nu am văzut așa ceva nici într-o țară din lume”, a menționat deputatul. Deputatul PAS afirmă că inițiativa propusă de către formațiunea pe care o reprezintă va ajuta la evitarea falimentelor în masă, a disponibilizărilor și explozia șomajului.
Ludmila Guzun: Businessul trebuie sprijinit, fără neglijarea domeniului sănătății
Deputata Partidului Democrat din Moldova Ludmila Guzun afirmă că autoritățile trebuie să depună toate eforturile pentru susținerea mediului de afaceri, dar și a sistemului medical din Moldova. Opiniile au fost expuse de către reprezentantul coaliției de guvernare în cadrul dezbaterilor publice „Susținerea mediului de afaceri: între economie și politică”. În opinia sa, problemele din sectorul economic se conturează foarte evident, toate acțiunile trebuie îndreptate spre sprijinirea mediului de afaceri, dar fără neglijarea domeniul sănătății, care este responsabil de sănătatea publică. Totodată, necesitățile acoperite din bugetul public trebuie examinate în raport cu posibilitățile bugetului public. „O să vorbesc despre măsurile care au fost aprobate deja în Parlament, una din ele fiind subvenționarea dobânzilor la contractarea creditelor. Argumente pe care ni le-au adus reprezentanții Guvernului, ministerului, care a prezentat acest proiect de lege, au trezit multe întrebări, dezbateri, multe propuneri. Vorbesc de platforma în care am participat eu la discuții, pe platforma fracțiunii noastre, doar că am zis că în situația de astăzi este o posibilitate de a acorda un sprijin prin acoperirea acelor dobânzi la aceste credite, cel puțin pentru un anumit număr de agenți economici. Cunosc acele argumente în care se spune că nu toți agenții economici au capabilitatea de a angaja un credit reieșind din situația actuala și în afară de aceasta, există și dorința poate sau nedorința unor agenți economici în situația actuala ca să se împrumute de la bănci...”, a declarat Ludmila Guzun.
Legislația muncii nu este adaptată pentru stări de urgență, angajatori
Legislația care reglementează relațiile dintre angajator și angajat este depășită și neadaptată situațiilor de urgență. O spun angajatorii care participat la un webinar organizat de Agenția de Investiții, în parteneriat cu Agenția Internațională de Cooperare a Germaniei (GIZ). Svetlana Bodaci, director resurse umane la o companie de telefonie mobilă, susține că situația actuală a arătat că legislația muncii este depășită. E nevoie de adaptarea acestuia la condițiile vremii. Compania a fost nevoită să închidă oficiile sale pentru vizitatori, dar a păstrat integral salariul angajaților. Se lucrează după un orar de muncă special, pentru a preveni riscul infectării. Au fost activizate vânzările online. Daniela Vicol, reprezentantă a unei companii din domeniul transportului, a spus că cei peste 100 de angajați ai companiei au lucrat de acasă. Volumul de muncă s-a redus cu 30%. Compania a încurajat angajații să-și ia zile de concediu anual plătit nefolosit. Comunicarea se face online în grup sau la telefon. Daniela Vicol spune că angajații, dar și angajatori s-au adaptat repede noilor condiții de muncă. Angajatorii spun că nu au testat la COVID-19 toți angajații care au continuat să muncească la locul de muncă. Opțiunea pe care s-a mers ține de mers monitorizarea zilnică, completarea unui chestionar cu privire la starea de sănătate. Alți angajatori i-au rugat pe angajați să completeze o declarație pe proprie răspundere că și-au măsurat temperatura și că nu au contactat cu cineva bolnav.
● SÂMBĂTĂ, 2 mai
Chiril Moțpan: Statul încurajează activitatea infracțională
Deputatul Platformei DA Chiril Moțpan consideră că statul Republica Moldova încurajează activitățile infracționale cu implicarea persoanelor din regiunea transnistreană. Drept pretext pentru astfel de concluzie îi servește recenta decizie a Agenției Servicii Publice de a elibera unor firme din regiunea transnistreană licențe pentru importul produselor de tutun. „Deci, schemele ilicite de contrabandă cu țigări spre UE au fost reactivate cu succes: interesele politicienilor și cele ale structurilor criminale coincid”, a concluzionat Chiril Moțpan într-o postare pe rețelele de socializare. „Cu atât mai mult că există și câteva hotărâri de Guvern – nr. 960/2017; nr. 1001/2001; nr. 815/2005 – care nu fac altceva decât să faciliteze și să legalizeze contrabanda prin segmentul transnistrean. Aceste hotărâri stabilesc o procedură simplificată de înregistrare a agenților economici din raioanele de est a Republicii Moldova la Agenția Servicii Publice; odată înregistrați, acești agenți economici pot importa orice (absolut orice), fără aplicarea taxelor vamale (totul este gratuit) și fără aplicarea vreunor restricții (pot aduce piese uzate, bunuri expirate, medicamente interzise etc., ceea ce este în general interzis să aduci prin alte puncte de control)”, afirmă deputatul.
Valeriu Munteanu: Cu minciuni nu poți să faci agricultură și nici să rezolvi pandemii
„Republica Moldova poate avea în prezent aproximativ 200 – 300 de mii de tone de grâu care ar acoperi necesitățile Republicii Moldova”. Declarația aparține fostului ministru al Mediului Valeriu Munteanu în contextul discuțiilor despre consecințele secetei care ar urma în acest an și a fost făcută în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la postul de televiziune TV8. „Suntem în an electoral și, respectiv, Igor Dodon ține mai multe bile în mănă și rând pe rând le scapă pe toate, scapă inclusiv că vrea să placă la popor, să placă și agenților economici, vrea să țină pandemia, vrea să prietenească și cu TransOil și cu alți agenți economici, și cu biserica, și le scapă rând pe rând pe toate. În primul rând, i-aș recomanda domnului președinte să fie foarte sincer și să vină în fața oamenilor să spună în fel următor: „bani la buget avem atâta, criză ne afectează atâta”. Vedem foarte clar că nu există sinceritate, nu există transparență și acolo unde nu există aceasta, în fiecare zi se developează câte o minciună, iar cu minciuni nu poți să faci agricultură și nici să rezolvi pandemii”, a menționat Valeriu Munteanu. În opinia oficialului, autoritățile trebuie să vină în fața cetățenilor și să declare „avem atâta grâu, avem atâta orz, avem pentru semințe, iar ei nu vorbesc pe aceste teme”. Directorul Federației Fermierilor Vasile Mîrzenco spune că, în urma secetei din această primăvară, mai mulți agricultori ar putea întâlni probleme financiare grave.
Sancțiuni pentru transportatorii auto care au operat curse neautorizate de CSE
Transportatorii auto care au efectuat curse de repatriere Paris-Chișinău, neautorizate de către Comisia pentru Situații Excepționale, s-au ales cu sancțiuni. Inspectorii Agenției Naționale Transport Auto au efectuat verificări. S-a constatat că, în dimineața de 29 aprilie, operatorii de transport „Ednateric-Trans” și „Transeric Tur” SRL au efectuat îmbarcarea persoanelor în zona adiacentă a punctului de trecere a frontierei de stat Leușeni-Albița. Doi șoferi, reprezentanți ai celor două companii, au fost sancționați pentru efectuarea transportului ilicit de persoane în trafic național, fiind aplicate amenzi de 12 500 și 15 000 de lei. De asemenea, a fost suspendat dreptul de utilizare a vehiculului rutier pe un termen de șase luni, prin reținerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare.
