RETROSPECTIVA lunii IUNIE. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”

1 iunie: Ansamblul „Hecenii” din satul Heciul Nou, raionul Sângerei, a obținut locul trei în finala concursului „Românii au talent”. Dansatorii au câștigat un premiu de 10 mii de euro, transmite IPN. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit cu un mesaj de felicitare. „Felicitări, Hecenii, pentru bucuria pe care ați adus-o tuturor moldovenilor! Ați făcut Moldova mândră!”, a menționat șefa statului. Ansamblul a intrat în atenția publicului după ce a primit premiul special Golden Buzz, care i-a asigurat accederea directă în semifinala concursului.

3 iunie: Liga Orașelor și Comunelor din Republica Moldova susține Partidul Național Liberal din România la alegerile europarlamentare care vor avea loc pe 9 iunie.  „Pe 9 iunie votăm pentru Europa! Votăm pentru Alianța PNL-PSD, poziția 2 în buletinul de vot”, se arată într-o postare pe Facebook a formațiunii. Potrivit LOC, în persoana europarlamentarilor PNL Republica Moldova a avut parte de cei mai sinceri și fideli aliați ai parcursului european. „Rareș Bogdan, Siegfried Mureșan și alți colegi din Parlamentul European, au fost călăuza noastră pe calea integrării europene”.

6 iunie: Ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, a întreprins miercuri o vizită în orașul Ceadâr-Lunga din Republica Moldova. Cu primarul Anatolie Topal a discutat proiectele care pot fi dezvoltate împreună cu autoritățile locale. „La Ceadâr-Lunga oamenii își doresc, în primul rând, pace și prosperitate și un viitor mai bun pentru copiii lor. Și este tot mai evident că acest viitor este acasă, în Europa”, a menționat diplomatul român.

7 iunie: Alături de Chișinău, și Bucureștiul are de gestionat în prezent o enormă dilemă strategică, politică și morală  în raport cu Republica Moldova. Această dilemă constă în alegerea între linia politică de azi de așteptare relativ pasivă a momentului când românii-moldoveni la est de Prut își vor asuma în majoritatea sa covârșitoare identitatea românească, linia opusă fiind să contribuie prin politici active la creșterea și consolidarea identității românești a Republicii Moldova. O politică activă a României pe această direcție ar contribui la ruperea cercului vicios în care se consumă de trei decenii societatea moldovenească, incapabilă de una singură să se rupă definitiv de trecutul colonial și de dominația clasei politice puternic erodate și profund corupte – menționează Anatol Țăranu într-un Op-Ed.

7 iunie: Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, se arată încrezător, la final de campanie electorală, că Partidul Național Liberal va câștiga și pe 9 iunie alegerile în Republica Moldova. „După miile de kilometri parcurși pe tărâm basarabean, acum, la final de campanie, sunt încredințat că Partidul Național Liberal va câștiga și pe 9 iunie alegerile în Republica Moldova”, a scris acesta pe Facebook.

8 iunie: Cea de-a patra ediție a Transilvania International Film Festival (TIFF, Cluj-Napoca, România) îi aduce la Chișinău pe actorii Iulian Postelnicu, Rodica Lazăr, Alex Călin și regizorii Stere Gulea și Tudor Giurgiu, dar și cele mai noi și apreciate filme românești recunoscute la nivel internațional. Evenimentul va avea loc între 28 și 30 iunie, iar intrarea va fi liberă. În programul TIFF Chișinău 2024 sunt incluse peste 30 de filme, lung și scurtmetraje, precum și un cine-concert special cu muzică live. Proiecțiile vor avea loc în locații cheie din Chișinău: ArtCor (în aer liber), Cineplex Loteanu și Cinema Odeon.

8 iunie: Compania aeriană HiSky, cu origini funcționale moldovenești, a operat din noua sa bază, Aeroportul „Henri Coandă”, primul zbor direct din București spre Statele Unite ale Americii. Cursa, reluată din București după o întrerupere de 20 de ani, este operată cu un avion Airbus A330 (YR-KID) cu o capacitate de 24 de pasageri în clasa business și 250 în clasa economică.

10 iunie: Apelul Maiei Sandu ca moldovenii cu cetățenie românească și europeană să participe la alegerea europarlamentarilor din 9 iunie a fost auzit. La secțiile de votare deschise în localitățile din Republica Moldova au fost observate cozi, iar Autoritatea Electorală Permanentă de la București a relatat că alegătorii din țara noastră sunt cei mai activi din diaspora României. Alegătorii din Republica Moldova au constituit circa 25% din numărul total de 209 mii de alegători români din străinătate. Peste 56.700 de moldoveni cu cetățenie română au venit la urne în cele 52 de secții de votare deschise de România în Moldova.

10 iunie: Mobilizarea exemplară demonstrează că cetățenilor din stânga Prutului le pasă cu adevărat de Republica Moldova, de România și de viitorul comun în Uniunea Europeană. O spune secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, în contextul alegerilor europarlamentare. „Rezultatul obținut a arătat că oamenii nu uită cine luptă pentru ei și îi sprijină la Bruxelles. Vă mulțumesc, împreună suntem mai puternici!”, a scris Adrian Dupu pe Facebook.

10 iunie: Republica Moldova este ancorată în planurile europene de modernizare a infrastructurii de transport. În special, autoritățile de la Chișinău au anunțat pe unde va trece prima autostradă din Moldova, care urmează să lege orașele Iași, Ungheni, Chișinău și Odesa. Proiectul detaliat al acestei autostrăzi, cu traseul exact, estimările financiare a fost prezentat la cea de-a 4-a ediție a Platformei de Sprijin pentru Moldova, desfășurată la Chișinău în septembrie trecut.

10 iunie: Europarlamentarul Siegfried Mureșan consideră că prezența masivă la vot la europarlamentare în Republica Moldova este un argument puternic pentru toată Europa că oamenii din Moldova au un cuvânt de spus privind direcția în care merge Uniunea Europeană. „Încrederea și votul vostru mă ambiționează să lucrez și mai mult pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Vă mulțumesc, dragi colegi și simpatizanți din Republica Moldova, pentru toată susținerea pe care mi-ați oferit-o în aceste alegeri”, a scris Siegfried Mureșan pe Facebook.

10 iunie: Prin votul exprimat ieri în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, Republica Moldova intră pe harta electorală a Europei și a României. O spune liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, președinte al Parlamentului. Potrivit lui, moldovenii și de această dată au demonstrat că sunt europeni și că le pasă de marea familie europeană. Igor Grosu a declarat într-o conferință de presă că moldovenii și-au exprimat alegerea pentru cei care vor face ca vocea Moldovei să fie auzită în Parlamentul European. Potrivit lui, alegătorii din Moldova au fost exemplari – 56 714 la număr, fiind cei mai activi votanți din afara României. Și această cifră reprezintă o creștere de 50% față de precedentele alegeri europene.

10 iunie: Peste 56,7 mii de moldoveni cu cetățenie română au votat deputații în Parlamentul European la cele 52 de secții de votare deschise în Republica Moldova, arată datele Autorității Electorale Permanente din România. Voturile acordate de moldovenii cu cetățenia română reprezintă aproximativ 25% din numărul total de voturi înregistrat în diasporă – 216 mii de voturi în total.

11 iunie: În urma alegerilor din 6-9 iunie, 33 de români vor ajunge în Parlamentul European. Conform datelor preliminare ale Biroul Electoral Central din România, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal au obținut împreună majoritatea mandatelor, 19 la număr. După PSD-PNL urmează Alianța pentru Unitatea Românilor și alte formațiuni politice.  Și Nicolae Bogdănel Ștefănuță, care a candidat independent, a obținut mandatul de europarlamentar.

11 iunie: Dezvoltarea științei românești în context european, un obiectiv comun al celor două academii, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, care au semnat de curând un nou protocol de colaborare. Rolul științei, al inovării și al cooperării naționale și internaționale pe aceste domenii rămâne a fi primordial în identificarea soluțiilor necesare, se spune în acest document. Întruniți în cadrul Conferinței comune pe 8 mai, savanții de pe ambele maluri ale Prutului au susținut ideea că aceste provocări impun schimbări de mentalitate, schimbări privind sistemul de educație și, respectiv, o mai bună organizare a cercetării științifice. În opinia lor, noul protocol de colaborare este o inițiativă remarcabilă de coagulare a eforturilor, de punere în valoare a experienței și a profesionalismului celor mai apreciați experți din diverse domenii, de impulsionare a activităților științifice interdisciplinare, inițiativă de care vor beneficia ambele părți. Despre parteneriatul moldo-român pe domeniul cercetării și inovării au discutat participanții la dezbaterea publică „Academia Română și Academia de Științe a Moldovei: parteneriat pentru dezvoltarea cercetării și a inovării în context european”, organizată de Agenția de presă IPN.

11 iunie: Știința în Republica Moldova este subfinanțată, iar o țară nu poate să facă față provocărilor secolului în care trăim, în lipsa investițiilor în cercetare și inovație. Este opinia academicianului Ion Tighineanu și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „Academia Română și Academia de Științe a Moldovei: parteneriat pentru dezvoltarea cercetării și a inovării în context european”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit președintelui Academiei de Științe, bugetul alocat științei și cercetării în Republica Moldova este de 0,22% din PIB, o sumă mult prea mică pentru ca domeniul să fie unul competitiv cu statele înalt dezvoltate.

11 iunie: România investește 0,28% din PIB în domeniul științei și cercetării, iar suma alocată este extrem de mică în comparație cu Germania, care investește în cercetare aproape 5% din PIB. Declarația aparține academicianului român Bogdan Simionescu și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Academia Română și Academia de Științe a Moldovei: parteneriat pentru dezvoltarea cercetării și a inovării în context european”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit academicianului, din cauza subfinanțării, România a pierdut în ultimii ani mii de cercetători, care au ales să muncească în străinătate.

11 iunie: Problema tinerilor care fac cercetare este destul de acută și se poate acutiza mai mult în timp, deoarece numărul doctoranzilor în anumite domenii este foarte mic. Dacă domeniul științelor socio-umaniste stă mai bine, atunci cel al științelor exacte stă destul de rău. O spune dr. Tudor Braniște, șeful Secției management academic și relații externe AȘM, președinte al Academiei Tinerilor din Moldova. În cadrul dezbaterii publice „Academia Română și Academia de Științe a Moldovei: parteneriat pentru dezvoltarea cercetării și a inovării în context european”, organizată de Agenția de presă IPN, Tudor Braniște a remarcat că în domeniul științelor fundamentale și tehnologice inginerești numărul tinerilor este cu mult mai mic decât domeniul științelor umanistice, economice, drept.

11 iunie: În orașul Cricova, suburbie a Chișinăului, în perioada 10-13 iunie, se derulează conferința de încheiere a lucrărilor practice/implementare a proiectului internațional „Moldova și Ucraina: calea spre Uniunea Europeană”. La conferință participă experți din domeniul administrației publice locale, precum și aleși locali din Republica Moldova, Ucraina și România. Pe parcursul celor patru zile ale reuniunii se identifică puncte de eventuală conlucrare a comunităților în formatul țărilor învecinate la Dunăre, se face schimb de experiență și bune practici.

12 iunie: Președintele României, Klaus Iohannis, spune că partenerii NATO vulnerabili, în special Republica Moldova, ar trebui să primească atenție și asistență pentru consolidarea rezilienței. Moldova a fost puternic afectată de războiul din Ucraina prin numărul mare de refugiați, prin atacurile hibride. Declarațiile au fost făcute în cadrul sesiunii de deschidere a Summitului Formatului B9, care s-a desfășurat la Riga, Letonia.

12 iunie: Directorul Consorțiului internațional „Implementarea proiectelor inovaționale”, Ion Rață, susține că Republica Moldova are potențial pentru a se dezvolta și acesta se regăsește practic în toate domeniile. Potrivit lui, una dintre direcțiile principale de modernizare a țării este agricultura. Într-o conferință de presă la IPN, Ion Rață a declarată că, pentru a deveni o țară prosperă, este necesar un efort din partea tuturor cetățenilor. Țara nu se mai poate întoarce la perioadele în care erau utilizate tehnologii învechite, ci trebuie să se orienteze pe tehnologii inovaționale în toate domeniile.

12 iunie: Republica Moldova are nevoie de idei inovaționale pentru dezvoltarea infrastructurii sale, mai ales în contextul războiului din Ucraina. Logistica performantă ar asigura tranzitul din Ucraina, prin Moldova, în România, respectiv, în întreaga Uniune Europeană. De această părere este directorul Consorțiului internațional „Implementarea proiectelor inovaționale”, Ion Rață. Într-o conferință de presă la IPN, Ion Rață a declarată că Republica Moldova rămâne o cale de tranzit spre Europa pentru fluxul mare de mărfuri din Ucraina.

13 iunie: Ediția din acest an a Simpozionului științific internațional „Valori bibliofile” va fi dedicată preotului și cărturarului Paul Mihail, la 30 ani de la trecerea sa în eternitate. Evenimentul va fi organizat pe 13 iunie, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, unde experții de pe ambele maluri ale Prutului vor pune în lumină contribuția preotului pentru credință, știință, cultură și unitatea neamului românesc.

13 iunie: Un grup de 57 de profesori de limba română din UTA Găgăuzia, raionul Taraclia și municipiul Bălți pleacă în România pentru a urma un curs intensiv de formare profesională. Acțiunea este organizată la inițiativa Ministerului Educației și Cercetării și a Ambasadei României la Chișinău. Ministerul educației și cercetării, Dan Perciun, a spus că astăzi începe inițiativa de consolidare a competențelor profesionale de predare a limbii române în zonele compact populate de minoritățile etnice naționale. Proiectul a fost posibil datorită colaborării dintre MEC și Ministerul Educației din România și Ambasada României în Republica Moldova.

13 iunie: Aeronavele F-16 de la baza aeriană Fetești, transferate Ucrainei de către țări din NATO, nu au efectuat „zboruri de probă în direcția regiunii Odesa – Insula Șerpilor”, dezavuează defenceromania.ro falsuri pe Telegram, care mai afirmă „oficial” că infrastructura NATO va fi folosită de avioanele transferate Ucrainei pentru a lovi Rusia. La fel de false sunt și așa-zisele „informații oficiale” incluse în același mesaj privind aeronavele F-16 transferate în Baza 86 Aeriană Borcea. Tehnica primită din Regatul Țărilor de Jos e folosită nu pentru executarea unor misiuni de luptă, ci pentru pregătirea piloților militari români, nu și ucraineni.

15 iunie: Este îmbucurător faptul că cetățenii români din Republica Moldova, care au participat la alegerile europarlamentare, nu au căzut în capcana știrilor false și a promisiunilor populiste venite din partea partidelor din România. Este declarația comentatorului politic de la București, Mihai Isac, care a menționat că urmare a scrutinului europarlamentar din 9 iunie, mulți dintre cetățenii Republicii Moldova sunt deja parte a spațiului electoral european.

18 iunie: Turismul este considerat în prezent, la scară globală, drept unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, fiind, așa precum spun cifrele, industria cea mai profitabilă. Circa 170 de state și-au stabilit ca prioritate dezvoltarea acestui sector. În lista mondială se regăsesc, de asemenea, România și Republica Moldova, două state românești, care au semnat între ele acorduri de colaborare pentru a conferi dezvoltare turismului pe ambele maluri ale Prutului. În centrul atenției va fi turismul medical, acesta având indicatori buni în ambele țări. Despre strategiile comune de promovare a destinațiilor turistice din România și Republica Moldova pe piețele-țintă, stabilirea unor trasee turistice transfrontaliere comune, dar și obiectivele de dezvoltare a turismului, au discutat invitații dezbaterii publice „Parteneriatul moldo-român în domeniul turismului, strategii comune de dezvoltare”, organizată de Agenția de presă IPN.

18 iunie: Turismul medical are un potențial enorm în Republica Moldova, este o piață în continuă dezvoltare, iar miza autorităților este să promoveze acest domeniu. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Culturii, Andrei Chistol, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Parteneriatul moldo-român în domeniul turismului, strategii comune de dezvoltare”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit secretarului de stat, Guvernul, împreună cu reprezentanții Asociației de Turism Medical, își propun să crească nivelul de promovare a turismului medical și să ofere servicii suplimentare pentru a avea recunoaștere internațională și un flux sporit de turiști.

18 iunie: Cea mai importantă provocare nu doar pentru turismul medical, dar pentru turism în general, este infrastructura. Autoritățile din Moldova trebuie să acorde o atenție deosebită acestui aspect, în special aeroportului. Despre aceasta a menționat directorul executiv al Asociației de Turism Medical din Moldova, Andrei Revenco, în cadrul dezbaterii publice „Parteneriatul moldo-român în domeniul turismului, strategii comune de dezvoltare”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit directorului executiv al asociației, partenerii din afara țării cu o vastă experiență în domeniul turismului spun că, în următorii cinci ani, aproximativ cinci milioane de cetățeni străini vor vizita Republica Moldova, o parte semnificativă dintre aceștia venind în căutare de tratament medical.

18 iunie: Republica Moldova și România își propun să creeze pachete comune pe segmentul turismului medical pentru a deveni o destinație atractivă în această parte a Europei. Anunțul a fost făcut de președintele Asociației Române pentru Turism Medical, Alexandru Constantin, în cadrul dezbaterii publice „Parteneriatul moldo-român în domeniul turismului, strategii comune de dezvoltare”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui Alexandru Constantin, cele două state colaborează pe domeniul turismului medical și au împreună un potențial enorm care trebuie exploatat.

19 iunie: România continuă dialogul aprofundat cu Republica Moldova, pentru a acorda Chișinăului tot sprijinul necesar în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Declarația aparține președintelui Senatului român, Nicolae Ciucă, și a fost făcută la o întrevedere cu președinta Comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană, Ina Coșeru. Potrivit oficialului român, este obligatorie combaterea dezinformărilor și a manipulărilor care vor fi plasate în spațiul public până în 20 octombrie, când peste Prut vor avea loc alegerile prezidențiale, simultan cu referendumul pentru integrare europeană.

19 iunie: La Chișinău va avea loc prima conferință internațională economică cu tema: „Reconstrucția  Ucrainei. Rolul Republicii Moldova”. În cadrul evenimentului, care va avea loc pe 21 iunie, vor fi puse în discuție oportunitățile de investiții în Moldova și procesul de reconstrucție a Ucrainei. De asemenea, se va discuta despre rolul relațiilor bilaterale între Moldova și Ucraina, nișele pentru investiții și situația economică din țara vecină etc.

20 iunie: Protecția și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală sunt esențiale pentru capacitatea unei țări de a stimula inovarea și de a concura în economia globală, susțin specialiștii de la oficiul internațional, Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Importanța şi rolul acesteia în societățile moderne sunt relevate și în Declarația Mondială privind Proprietatea Intelectuală, adoptată la 26 iunie 2000. În „era cunoașterii”, proprietatea intelectuală este cea care contribuie la dezvoltarea economică, respectiv, la creșterea nivelului de bunăstare a populației. Subiectul privind parteneriatul instituțional moldo-român în domeniul proprietății intelectuale, a fost discutat de invitații dezbaterii publice „România- Republica Moldova, consolidarea parteneriatului în domeniul proprietății intelectuale”, organizate de Agenția de presă IPN.

20 iunie: Organismele de gestiune colectivă sunt obligate să-și păstreze transparența. Autorii trebuie să fie conștienți că aceste organisme au mandat să administreze drepturile lor. Fiind membri ai acestor asociații, ei au dreptul de a solicita și de a primi documente care să le explice cum este calculată remunerația destinată lor. Aceste aspecte au fost subliniate de avocatul Ion Țigănaș, expert în domeniul proprietății intelectuale, în cadrul dezbaterii publice „România-Republica Moldova, consolidarea parteneriatului în domeniul proprietății intelectuale”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, cooperarea în domeniul proprietății intelectuale cu România ar putea avea un impact pozitiv semnificativ.

20 iunie: Peste o sută de milioane de euro sunt colectate anual de organismele de gestiune colectivă din România. Suma a fost anunțată de directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), Andrei Simion Ijac, în cadrul dezbaterii publice „România-Republica Moldova, consolidarea parteneriatului în domeniul proprietății intelectuale”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit șefului ORDA, o mare parte din artiștii din Republica Moldova sunt membri ai organismelor de gestiune colectivă din România și sunt remunerați în funcție de cât de pasiv sau activ este repertoriul lor.

20 iunie: Drepturile de proprietate intelectuală sunt drepturi private, iar implicarea statului în stabilirea tarifelor trebuie să fie minimă. Declarația aparține șefului Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Eugeniu Rusu, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „România-Republica Moldova, consolidarea parteneriatului în domeniul proprietății intelectuale”, organizat[ de Agenția de presă IPN. Potrivit șefului AGEPI, instituția adaptează acum legislația în domeniul drepturilor de autor și drepturilor conexe la directivele europene și se inspiră în acest sens din experiența României.

21 iunie: În Republica Moldova ar putea fi permisă cultivarea, prelucrarea și exportarea cânepei industriale. Un proiect în acest sens este pregătit de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Ministrul Vladimir Bolea spune că în țările europene cultivarea cânepei industriale este permisă, iar agricultorii din Republica Moldova își doresc și ei să cultive cânepă, întrucât este o plantă rezistentă la secetă. Ministrul spune că pentru a definitiva proiectul privind permisivitatea cultivării cânepei industriale, va fi analizată experiența României. Potrivit ministrului, cânepa industrială este o cultură cu potențial nevalorificat încă în Republica Moldova.

24 iunie: Sectorul energetic al României „trebuie să aibă capacitatea de a asigura întreaga necesitate a Republicii Moldova, pe perioadă nedeterminată, sub orice circumstanță”, relatează IPN cu referință la Național, care citează din „Strategia energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050”. Documentul atestă că guvernul de la București s-a angajat să preia în totalitate alimentarea cu energie a Republicii Moldova, motivând că securitatea energetică a României este „indisolubil legată de cea a vecinilor de peste Prut.

24 iunie: Centrul Cultural Româno-Moldo-German „Dumitru Dorin Prunariu” din Nürnberg, Germania, a reușit să intre de două ori în Cartea Recordurilor pentru cel mai lung brâu românesc confecționat în trei luni, care măsoară 1 667,41 metri, și pentru cel mai greu brâu, care a cântărit 70 de kilograme. Brâul românesc a fost măsurat, în urmă cu o zi, de o comisie de la Cartea Recordurilor în centrul orașului Nürnberg, pe Jakobsplatz.

25 iunie: În contextul actual, coeziunea economică și socială între state a devenit o prioritate. Uniunea Europeană oferă instrumente menite să consolideze această coeziune, iar unul dintre acestea este Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT/EGTC). Actualmente există 87 de GECT-uri înregistrate în 13 state membre ale Uniunii Europene. Grupările europene de cooperare teritorială (GECT) reprezintă un instrument prin care partenerii – autoritățile regionale și locale din statele membre UE, dar și țări terțe, precum Republica Moldova sau Ucraina – pot implementa diverse proiecte transfrontaliere și interregionale, având acces direct la fondurile Comisiei Europene. În prezent, se fac primii pași pentru a înființa o GECT în care să intre Republica Moldova alături de România și Bulgaria. Subiectul a fost discutat în cadrul unei dezbateri publice la IPN.

25 iunie: Crearea Grupului European de Cooperare Teritorială (GECT) la nivel local, între Republica Moldova și România, ar debloca o gamă solidă de oportunități de finanțare. Opinia aparține directorului Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, IDEP-Moldova, Iurie Calestru, și a fost exprimată la dezbaterea publică „România- Republica Moldova, crearea Grupului European de Cooperare Teritorială”. Potrivit lui, Republica Moldova ar putea direct prin acest instrument să aibă acces la programele europene care momentan nu îi sunt disponibile.

25 iunie: Grădinițe, școli și centre medicale mai bune, dar și afaceri la nivel local care să îmbunătățească confortul cetățenilor și să-i aducă înapoi acasă. Acesta, potrivit deputatei Ina Coșeru, ar trebui să fie unul din obiectivele eventualei Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT) între Republica Moldova, România și Bulgaria. Subiectul a fost discutat în cadrul unei dezbateri publice la IPN.

25 iunie: Gruparea europeană de Cooperare Teritorială (GECT) este un instrument extrem de flexibil, fiecare stat poate să-l utilizeze într-o manieră care să răspundă intereselor sale strategice de dezvoltare, a remarcat Alina Popa, director executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, România, în cadrul unei dezbateri publice la IPN.

26 iunie: Șeful Statului Major al Apărării al României, generalul Gheorghiță Vlad, se află într-o vizită oficială la Chișinău. În cadrul unei întrevederi cu generalul român, ministrul apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi a subliniat sprijinul constant al Guvernului României pentru reformarea domeniului de apărare din Republica Moldova, menționând că România a fost și este un partener strategic valoros pentru Moldova.

27 iunie: Tinerii Ortodocși din Basarabia și România se vor aduna pe 2 iulie, la Orhei, pentru a consolida legăturile spirituale și culturale. Evenimentul va începe la ora 9.00, cu Sfânta Liturghie la Biserica „Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului”, oficiată de Înaltpreasfințitul Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor.

27 iunie: România va acorda suport Republicii Moldova pentru participarea la operații și misiuni de menținere a păcii. Un proiect de ratificare a unui amendament la Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind cooperarea în domeniul militar a fost votat, în prima lectură, de 58 de deputați. Ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că România și Republica Moldova se vor sprijini reciproc în contextul pregătirii și participării la misiuni și operații de menținere a păcii în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE. Sprijinul acordat va viza inclusiv sprijin logistic, de transport, servicii de telefonie și internet, sprijin financiar, medical și evacuare în situații de urgență.

27 iunie: Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei din România a anunțat o reducere a tarifului reglementat aplicat de operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, pentru toate tranzacțiile de import, export și tranzit de energie electrică programate cu Republica Moldova și Ucraina.

28 iunie: Condițiile Kremlinului pentru demararea ipotetică a negocierilor de pace sunt o capcană întinsă de Federația Rusă comunității internaționale, un adevărat cal troian. Orice acceptare a condițiilor părții ruse și instalarea unei „păci rusești” în Ucraina ar fi cea mai mare greșeală și ar duce la permanentizarea istorică a amenințării reprezentată de Federația Rusă la adresa tuturor statelor europene, dar mai ales la adresa Republicii Moldova, României și Ucrainei, spune o analiză publicată în stiripesurse.ro.

28 iunie: Peste 5000 de cărți vor fi donate grădinițelor din Republica Moldova în cadrul Programului „Podul de cărți pentru copii”, implementat în baza parteneriatului Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova cu Asociația OvidiuRO din România. O parte din donație a ajuns deja la copiii de la grădinița numărul 1 din satul Sireți, raionul Strășeni. În instituție a fost amenajat un colț de bibliotecă, dotat cu cărți atractive ce îi ajută pe copii să înțeleagă textul și să prindă pasiune pentru carte. Activitatea face parte dintr-un memorandum semnat de ministrul educației și cercetării, Dan Perciun și Maria Gheorghiu, președinta Asociației OvidiuRO.

28 iunie: În urmă cu 84 de ani, la 28 iunie 1940, România se supunea ultimatumului URSS-ului și ceda teritoriul Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța în fața tancurilor sovietice. În urma invaziei militare ruse România a pierdut o suprafață de peste 50 de mii de km. p., cu aproximativ 4 milioane de locuitori, majoritatea etnici români, care după această dată s-au pomenit sub ocupație sovietică. Evenimentele tragice au fost o consecință a Pactului Ribbentrop-Molotov, iar efectele acestui act au provocat răni ale căror dureri fantomă se resimt și astăzi – menționează într-un Op-Ed Anatol Țăranu.

28 iunie: Asociația ieșeană „Moldova Vrea Autostradă” cere demisia lui Cristian Pistol, directorul de Infrastructură, din cauza întârzierilor la Autostrada Unirii - A8, titrează Ziarul de Iași. Activiștii îi atribuie funcționarului întârzierile care se succed în realizarea proiectului Autostrăzii Unirii, determinându-i să solicite înlocuirea lui Cristian Pistol, directorului general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

28 iunie: Încheierea Acordului moldo-român de cooperare în domeniul militar, acum 12 ani, a marcat dezvoltarea relațiilor speciale între armatele celor două state românești. În preambulul acestui document se spunea: „Deschidem o pagină nouă în colaborarea reciproc avantajoasă între instituțiile militare ale României și Republicii Moldova, colaborare care va contribui la dezvoltarea sistemelor de apărare și securitate în ambele state, totodată fiind benefice în proiectele comunității internaționale”. Joi, Parlamentul Republicii Moldova a votat în primă lectură un proiect de lege prin care Acordul bilateral a fost completat cu un nou articol intitulat „Sprijinul reciproc în cazul misiunilor și operațiilor”. Prin intermediul acestuia se stabilește susținerea logistică și administrativă reciprocă în procesul de pregătire și participare la misiuni și operațiuni sub egida organizațiilor internaționale, ONU, OSCE, NATO și UE. Despre prevederile noului articol au discutat participanții la dezbaterea publică „România- Republica Moldova, extinderea cooperării în domeniul militar”, organizată de Agenția de presă IPN.

28 iunie: Republica Moldova alocă fonduri insuficiente sectorului de securitate, iar din acest motiv, participarea militarilor moldoveni la exerciții internaționale sub egida NATO, ONU, OSCE sau UE este benefică pentru dezvoltarea și modernizarea sectorului de apărare. Opinia aparține expertului Pavel Horea, Comunitatea WatchDog, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „România- Republica Moldova, extinderea cooperării în domeniul militar”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, acordul dintre Republica Moldova și România privind cooperarea militară va contribui la creșterea gradului de instruire a militarilor moldoveni și la racordarea standardelor Armatei Naționale la standardele NATO.

28 iunie: Rusia are un plan mult mai extins și nu se va limita doar la un eventual succes în Ucraina. După Ucraina, următoarea victimă ar putea fi Republica Moldova. Îngrijorarea aparține expertului din Laurențiu Pleșca și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „România- Republica Moldova, extinderea cooperării în domeniul militar”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, consolidarea capacităților de apărare a Republicii Moldova și instruirea militarilor moldoveni este imperios necesară în contextul crizei de securitate în care ne aflăm.

28 iunie: Cea de-a patra ediție a Transilvania International Film Festival (TIFF, Cluj-Napoca, România) începe astăzi, 28 iunie, la Chișinău. Cinefilii se vor delecta timp de trei zile cu cele mai noi și apreciate filme românești recunoscute la nivel internațional. Accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile, cu preînregistrare pe film.md.

Această retrospectivă este realizată în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.