RETROSPECTIVA lunii SEPTEMBRIE. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”

2 septembrie: În clasamentul investițiilor străine directe România se află pe locul al doilea, atrăgând 8,5 miliarde de dolari, iar cel mai mare beneficiar al investițiilor străine directe, cu aproape 31,6 miliarde de dolari americani a fost Polonia. Republica Moldova se situează pe locul douăzeci și unu cu 417 mii de dolari în perioada 2018-2023, arată un raport realizat de Emerging Europe.

3 septembrie: La început de an școlar, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a oferit pachete educaționale cu cărți și rechizite pentru mai bine de 20 de mii de preșcolari, dar și elevi din ciclul primar și gimnazial. Donația face parte din acțiunea „Cutia școlarului și a preșcolarului”, desfășurată în aproape 150 de instituții de învățământ din 22 de raioane din Republica Moldova. Proiectul este implementat pentru al patrulea an consecutiv de DRRM din cadrul Guvernului României.

3 septembrie: Mircea Geoană și-a anunțat retragerea din funcția de Secretar general adjunct NATO. El este primul român care a ocupat funcția în cauză și primul secretar general adjunct dintr-o țară care a aderat la Alianță după încheierea Războiului Rece. Mircea Geoană l-a informat pe Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg că demisionează din 10 septembrie, iar șeful NATO a acceptat demisia, mulțumindu-i pentru munca depusă.

4 septembrie: Comisia pentru Situații Excepționale a alocat din Fondul de intervenție a Guvernului 100 de milioane de lei pentru fermierii afectați de secetă. Despre aceasta a anunțat premierul Dorin Recean în debutul ședinței cabinetului de miniștri.  „Noi continuăm să căutăm soluții pentru sectorul agricol, soluții eficiente. De asta pentru săptămâna viitoarea vom avea pregătit instrumentul de situație excepțională pentru fermierii, la fel în mod special producătorii de cereale din anumite raioane din Republica Moldova, pe modelul din România”, a mai spus Dorin Recean.

9 septembrie: Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat un salt enorm în dezvoltarea țării și a comunităților locale din România. O spun primarii de peste Prut, care se arată deschiși să își împărtășească experiența acumulată cu edilii din Republica Moldova. La un eveniment denumit „Hora Frăției”, care a avut loc la Chișinău, un grup de primari de comune din Maramureș, România, reprezentanți ai Asociației Comunelor din România, au făcut schimb de opinii, de bune practici și au stabilit noi relații de cooperare cu colegii lor din Republica Moldova, membri ai Congresului Autorităților Locale din Moldova.

10 septembrie: Ministerul Agriculturii propune instituirea unui regim special în agricultură pentru fermierii afectați de secetă, similar celui din România. Ministrul agriculturii, Vladimir Bolea, spune că, odată aprobată, legea le va permite fermierilor să-și stopeze creșterea penalităților față de creditori doar prin prezentarea actului de calamitate. Analizând situația din raioanele Republicii Moldova și experiența României, s-a luat decizia instituirii unui regim special pentru agricultorii afectați de secetă. Avizul proiectului de lege va fi aprobat miercuri de Guvern. Ministerul Agriculturii va propune Parlamentului aprobarea proiectului în două lecturi până la finalul săptămânii.

10 septembrie: Un băiat de 14 ani din Republica Moldova, aflat în stare gravă, a fost transportat în România cu SMURD. Elicopterul a aterizat marți, la ora 10.18, pe stadionul Dinamo din municipiul Chișinău, de unde medicii și paramedici SMURD au preluat pacientul.

11 septembrie: Douăzeci de militari moldoveni vor participa la operațiunea Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina – EUFOR ALTHEA. Guvernul a aprobat un proiect cu privire la asigurarea măsurilor organizatorice și a condițiilor necesare pentru misiune. Contingentul Republicii Moldova va participa în EUFOR ALTHEA în componența contingentului forțelor militare române și va executa misiuni de sprijin al păcii și de patrulare în zona de operații.

12 septembrie: Clipe numărate au rămas până la inaugurarea oficială a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești la Chișinău. Aceasta va avea loc în această seară, la ora 18.00, la Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău, cu premiera „Grădina de sticlă”, după romanul omonim de Tatiana Țîbuleac. Programul Reuniunii a fost anunțat într-o conferință de presă la care au participat oficiali de pe ambele maluri ale Prutului, printre care și consilierul președintelui român, Klaus Iohannis.

13 septembrie: Oportunitățile oferite de noul context geopolitic pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, dar și asigurarea ireversibilității parcursului european urmează să fie discutate la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată de președintele României, Klaus Iohannis, pentru 19 septembrie.

13 septembrie: România încearcă să sprijine Azerbaidjanul și Kazahstanul în asigurarea securității energetice a UE. România și țările în cauză au aceleași viziuni privind importanța dezvoltării transportului și logisticii, energeticii și conexiunii digitale. Despre aceasta a relatat într-un interviu pentru portalul azer Trend.az Ana Cristina Tinca, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al României.

13 septembrie: Un grup de profesori de la Liceul teoretic „Alexandru Vlahuță” din București predă limba română elevilor din Liceul teoretic „Olimp” din orașul Sângerei, Republica Moldova. Acțiunea este parte a proiectului „Într-un glas de-a pururi și întotdeauna!”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României.

13 septembrie: Cercetătorii din Republica Moldova și cei din România vor putea obține granturi pentru proiecte comune din partea guvernelor celor două state. Apelul de lansare a concursului de proiecte a fost anunțat astăzi la Chișinău de către ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, și ministrul român al cercetării, inovării și digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan. Inițiativa este la a doua ediție, iar bugetul din acest an este de 100 de milioane de lei moldovenești.

13 septembrie: Cel mai mare festival de literatură din Sud-Estul Europei, Festivalul Internațional de Literatură și Traducere – FILIT, se va desfășura în perioada 26-29 septembrie la Chișinău.  Organizatorii au anunțat programul evenimentului într-o conferință de presă la care au participat ministrul culturii, Sergiu Prodan, și Sergiu Nistor, consilierul președintelui român Klaus Iohannis.

13 septembrie: Trei microbuze au fost donate de către autoritățile locale ale municipiului Cluj-Napoca pentru colectivele instituțiilor publice de cultură, artă, tineret și sport din municipiul Ungheni. Parlamentul a aprobat un proiect care prevede că mijloacele de transport vor fi scutite de plata drepturilor de import și nu vor putea fi înstrăinate.

14 septembrie: Consiliul Național al Rectorilor din România și Consiliul Rectorilor din Republica Moldova susțin parcursul european al Republicii Moldova și vor conlucra activ pentru a sprijini aderarea țării la Uniunea Europeană. Consiliul român va întreprinde toate demersurile pentru a sprijini consiliul din Republica Moldova să devină membru cu drepturi depline în Asociația Universităților Europene, precum și alte structuri asociative europene. O rezoluție care prevede acest lucru a fost adoptată la o ședință comună desfășurată la Chișinău.

17 septembrie: Sectorul plantelor aromatice și medicinale nu are suficient sprijin din partea autorităților. În timp ce alte domenii, precum cel al fructelor sau vinificației, sunt promovate prin diverse evenimente și prin implementarea unor standarde de calitate, sectorul plantelor aromatice și medicinale rămâne adesea marginalizat. Această realitate este subliniată de Alexandru Bădărău, fost director al Asociații Producătorilor de Lavandă din Moldova. Potrivit lui, agricultorii recunosc importanța diversificării sectorului, însă susțin că sprijinul acordat diferitelor ramuri ale agriculturii nu este distribuit echitabil.

17 septembrie: Agricultorii din Republica Moldova își doresc alinierea condițiilor de muncă și legislației naționale la cele din Uniunea Europeană, pentru a putea dezvolta afaceri sustenabile pe plan local. Problema nu este doar de natură financiară, ci vizează și necesitatea unui plan național de dezvoltare și a unui cadru legal adecvat, care să permită cultivarea unor plante în prezent interzise în Moldova. Această măsură ar facilita extinderea afacerilor agricole. De asemenea, agricultorii care intenționează să adopte tehnologii moderne, să diversifice culturile și să folosească soiuri rezistente la schimbările climatice, în special la secetă, au nevoie de sprijin din partea statului, prin politici și măsuri care să creeze un mediu favorabil dezvoltării. Aceste aspecte au fost subliniate de Alexandru Bădărău, fost director al Asociației Producătorilor de Lavandă din Moldova, într-o conferință de presă.

18 septembrie: În premieră pentru interconexiunea sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova și României, societatea Energocom a rezervat o parte din capacitatea lunară pentru luna octombrie în vederea achiziționării energiei electrice de la Nuclearelectrica din România.

18 septembrie: Universitatea de Stat din Moldova va găzdui secții de votare pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din România din noiembrie-decembrie 2024. Detaliile organizatorice au fost discutate astăzi, în cadrul unei întrevederi a rectorului USM, Igor Șarov, cu consulul general al României la Chișinău, Mausela Pițigoi, și consulul adjunct, Adrian-Nicolae Georgescu.

19 septembrie: Consiliul Suprem de Apărare a Țării din România a analizat astăzi opțiunile pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, fiind subliniate riscurile în vederea gestionării eficiente și consecvente a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. În cadrul ședinței, conduse de președintele român, Klaus Iohannis, au fost evidențiate oportunitățile majore care decurg din procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar și provocările cu care se confruntă în contextul acțiunilor hibride ale Federației Ruse și al războiului de agresiune dus împotriva Ucrainei.

20 septembrie: Festivalul de film Debut, eveniment cinematografic dedicat tinerilor cineaști, va fi organizat la Chișinău în luna noiembrie. Anunțul a fost făcut de Uniunea Cineaștilor din Moldova. Participanții sunt invitați să se înscrie la eveniment până pe 20 octombrie. Festivalul va avea loc pe 8, 9, și10 noiembrie. Într-o conferință de presă la IPN, președintele Uniunii Cineaștilor din Moldova, Virgiliu Mărgineanu, a declarat că este un proiect care încearcă să încurajeze tinerii din Republica Moldova să vină să-şi prezinte lucrările pe marele ecran.

20 septembrie: Organizatorii Festivalului de film Debut de la Chișinău anunță că în acest an, pentru prima dată, evenimentul dedicat tinerilor cineaști va avea o colaborare moldo-română. La Festival sunt invitații să-și prezinte filmele și tineri de peste Prut. Evenimentul este preconizat să de desfășoare pe 8, 9 și 10 noiembrie la Chișinău. Dosarele pentru înregistrare vor fi depuse până în data de 20 octombrie.

20 septembrie: Un spectacol inedit va fi jucat de actori ucraineni, în această seară, pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău. Relațiile dintre copii și părinți, între fete și băieți, tragismul destinelor și iubirea neîmpărtășită sunt temele abordate în piesa „Beztalannaˮ /„Neisprăvitaˮ/, jucată la Teatrul Național Academic Dramatic „Ivan Frankoˮ din Kiev.

21 septembrie: Autoritățile de pe ambele maluri ale Prutului își propun „ca în 2030 să putem circula de la București la Chișinău pe autostradă”. Despre aceasta scrie, într-o postare pe Facebook, Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la ministerul transporturilor din România. Oficialul informează că, la invitația Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, a fost zilele acestea la Chișinău, pentru a discuta despre proiectele privind infrastructura de transport.

23 septembrie: Preoții din subordinea Episcopiei de Bălți și Fălești, conduși de Episcopul Marchel, s-au angajat în campania contra referendumului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, arată o investigație Nord News. Părintele Pavel Petrov de la Biserica „Sfântul Mina” din Bălți a fost remarcat în mod particular pentru predica sa din 21 septembrie, în care a criticat Uniunea Europeană și actuala guvernare că ar obstrucționa activitatea bisericii și a promovat informații false.

24 septembrie: Autoritățile din Republica Moldova și România își propun să investească mai mult în educația și îngrijirea timpurie a copiilor. Despre o colaborare moldo-română în acest domeniu, dar și despre sprijinul acordat de cele două state integrării copiilor refugiaților ucraineni s-a discutat la o conferință regională organizată de UNICEF la Chișinău.

25 septembrie: La Universitatea Tehnică a Moldovei au fost inaugurate șapte laboratoare științifico-didactice, dotate cu echipamente de ultimă generație. Echipamentele au fost achiziționate din contul a două granturi, în valoare totală de peste 5,6 milioane de euro, oferite universității în cadrul Proiectului „Învățământul Superior din Moldova”, finanțat de Banca Mondială. Prezentă la eveniment, Ligia Deca, ministrul educației din România, a declarat că în învățământul superior motivele de conectare la familia europeană sunt numeroase, de la capacitatea de a investi și a prelua exemple de bună practică, până la mobilitățile extraordinare de care beneficiază mulți studenți și profesori.

25 septembrie: Zilele Filmului Românesc (ZFR) se vor desfășura la Chișinău de joi, 26 septembrie, până duminică, 29 septembrie. Peliculele vor fi prezentate, în mare parte, la cinematograful Cineplex Loteanu şi la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP). Evenimentul este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Toate proiecțiile sunt cu intrare liberă, fiind nevoie doar de ridicarea unui bilet cu valoare zero de la casieria Cineplex Loteanu.

26 septembrie: Filmul documentar despre destinul tragic al protoiereului Alexandru Baltaga, preot basarabean care și-a pierdut libertatea și viața pentru „vina” de a fi semnat Actul Unirii de la 27 martie 1918, va fi lansat vineri la Chișinău. Documentarul este dedicat memoriei Protoiereului Alexandru Baltaga (14 aprilie 1861 - 7 august 1941), un adevărat artizan al Unirii Basarabiei cu România și martir al Bisericii Ortodoxe Române, recent canonizat și în curând cinstit ca sfânt în calendarul Patriarhiei Române.

26 septembrie: România își va continua sprijinul necondiționat pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova, a doua cea mai afectată țară de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Declarația aparține președintelui român, Klaus Iohannis, și a fost făcută în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 79-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

26 septembrie: Gruparea criminală „Șor” continuă campania de recrutare a cetățenilor în calitate de voluntari în organizația „Evrazia”. În acest sens, pe platforma Telegram au fost create mai multe grupe, unde oamenii sunt ademeniți cu bani, pentru a deveni „voluntar” în cadrul organizației create de oamenii condamnatului fugar Ilan Șor, scrie Deschide.MD.

27 septembrie: Contractul de proiectare și construcție a noului pod peste Prut a fost semnat astăzi la Ungheni. Acesta va avea patru benzi de circulație și va fi parte a Autostrăzii Unirii A8, Iași - Târgu Mureș, inclusă în rețeaua trans-europeană de transport. „Am asistat, astăzi, la un moment pe care Ungheniul, dar și întreaga Republica Moldova l-a așteptat de la Podul de Flori din anii ’90. Dacă generația părinților noștri, acum 34 de ani, au construit un pod de flori, noi vom fi generația care construim poduri pentru a ușura conexiunea noastră între cele două maluri ale Prutului”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, la evenimentul de semnare. Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României, Adrian Dupu, a declarat că semnarea contractului pentru proiectarea și construcția primului pod în regim de autostradă între România și Republica Moldova reprezintă un moment istoric.

30 septembrie: Ploile puternice au provocat inundații și viituri peste Prut. Cod roșu a fost emis de meteorologi în numeroase județe românești, iar porturile maritime au fost închise. Comitetul judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galați a decis, duminică, evacuarea tuturor persoanelor care locuiesc pe albia râurilor şi în zonele cu risc potenţial de inundaţii. Măsura a fost luată în contextul în care judeţul Galaţi s-a aflat, începând cu ora 20:00, sub avertizare hidrologică şi meteorologică de Cod Portocaliu, iar de la miezul nopții şi până în dimineața de luni, ora 9:00, - sub Cod Roşu de ploi şi inundaţii.

30 septembrie: GECT-urile sau Grupările Europene de Cooperare Teritorială au fost instituite cu scopul de a facilita cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională dintre statele membre sau autoritățile regionale și locale din cadrul acestora. Scopul este de a contribui la coeziunea economică și socială și de a promova mecanisme de guvernanță multi-level. Într-o conferință de presă la IPN, Iurie Calestru, director al Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor din Republica Moldova, a explicat că GECT permit partenerilor din diferite state membre să se asocieze și să furnizeze, în limitele competențelor deținute, servicii comune sau să gestioneze investiții și infrastructuri comune, fără necesitatea semnării și ratificării unui acord internațional prealabil de către autoritățile naționale. În Uniunea Europeană există 88 de Grupări Europene de Cooperare Teritorială, repartizate în 13 state membre. România participă în șase dintre aceste GECT-uri, dintre care patru cu sediul în Ungaria, dar nu găzduiește niciun GECT pe teritoriul său.

30 septembrie: Grupările Europene de Cooperare Teritorială pot aduce fonduri europene importante în Republica Moldova. În cazul unei asocieri dintre Moldova și România pentru crearea unui GECT, orice tip de finanțare atrasă ar trebui să respecte integral legislația Uniunii Europene, precizează Alina Popa, director executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, România. Într-o conferință de presă la IPN, Alina Popa a explicat că, spre deosebire de alte tipuri de asocieri, GECT-urile sunt distincte prin faptul că au personalitate juridică și sunt recunoscute la nivelul Comisiei Europene. Spre deosebire de euro-regiuni, li se aplică legea statului în care își au sediul. Din perspectiva intenției de a constitui o astfel de grupare în România, cu parteneri din Republica Moldova, acestei grupări i s-ar aplica prevederile legale din România, ceea ce înseamnă că inclusiv Republica Moldova ar urma regulile valabile la nivel european.

Această retrospectivă este realizată în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.