Curtea Constituțională a avizat pe 5 decembrie proiectul de modificare a Constituției în ceea ce privește numirea judecătorilor. Se propune ca magistrații să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă – 65 de ani. Decizia este luată de către președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Șeful statului poate respinge o singură dată candidatura propusă. În prezent magistrații sunt numiți pe o perioadă de cinci ani, iar dacă nu au înregistrat încălcări, mandatul se prelungește. De asemenea, se propune ca judecătorii să aibă imunitate funcțională și nu generală. Curtea a statuat că proiectul poate fi înaintat spre examinare Parlamentului.
Curtea Constituțională a declarat pe 5 decembrie drept neconstituționale normele legale care prevăd verificarea de către SIS a judecătorilor. Sesizarea privind verificarea constituționalității prevederilor din Legea cu privire la verificarea titularilor și candidaților la funcțiile publice, care oferă SIS atribuții de verificare a judecătorilor, a fost depusă de către Domnica Manole, judecătoare demisă de CSM din sistemul judecătoresc în baza unui aviz negativ oferit de SIS. Curtea va emite o adresă Parlamentului în vederea excluderii paralelismului legislativ în materia verificării integrității titularilor sau candidaților la funcții publice.
Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate au devenit membri observatori ai Partidului Popular European (PPE). Decizia a fost luată în unanimitate în cadrul Adunării Politice a PPE, desfășurată la Bruxelles pe 5 decembrie. Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al PPE, a declarant că odată cu această decizie începe pregătirea victoriei celor două partide la alegerile din 2018.
Proiectul de modificare a Codului Audiovizualului, propus de către deputații Partidului Democrat și cei ai Grupului Parlamentar Popular European, a fost votat pe 7 decembrie de Parlament, în două lecturi, cu 61 de voturi. În vederea asigurării securității informaționale a statului, se permite transmisia programelor de televiziune și radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic doar dacă sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, în Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Drept reacție, președintele țării, Igor Dodon, a spus că modificările la Codul Audiovizualului sunt în contradicție cu normele europene ce vizează libertatea cuvântului și libertatea de exprimare. Proiectul a fost criticat de către PCRM și PSRM.
Primul președinte al Parlamentului Republicii Moldova, Alexandru Moșanu, s-a stins din viață pe 7 decembrie, la vârsta de 85 de ani. Istoricul și politicianul Alexandru Moșanu s-a născut pe 19 iulie 1932 în comuna Braniște, județul Bălți, pe atunci parte a Regatului României, și a studiat la Facultatea de Istorie. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova între anii 1990 și 1998 și a îndeplinit funcția de președinte al Parlamentului Republicii Moldova în perioada septembrie1990 – februarie1993. Alexandru Moșanu este cel care a citit în Parlament proiectul Declarației de Independență pe 27 august 1991, care a fost votată în aceeași zi unanim de cei 278 de deputați prezenți în sală.
Conducătorul Ansamblului „Joc”, maestrul Vladimir Curbet, s-a stins din viață în dimineața zilei de 8 decembrie, la vârsta de 87 de ani. Vladimir Curbet s-a născut pe 5 decembrie 1930 în satul Susleni, Orhei. Deține titlul de Artist al Poporului din Republica Moldova. Este Laureat al Premiului de Stat, Cavaler al Ordinului Republicii Moldova. În februarie 2016, la Chișinău a fost lansată o bibliografie dedicată maestrului și Ansamblului de dansuri populare „Joc”, intitulată „Două fenomene ale culturii naționale: Maestrul Vladimir Curbet și Ansamblul „Joc”. În cadrul evenimentului, Vladimir Curbet, la cei 85 de ani și un pic, spunea: „Viața omului e ca floarea câmpului. Cât trăiești o admiri și mirosul îți lasă plăcere, la bătrânețe când ajungi se strecoară totul. Se strecoară, așa cum spune țăranul, ca grăunțele la moară. Unul se naște, altul moare, așa-i viața”.
Oficiul de legătură NATO în Republica Moldova a fost inaugurat pe 8 decembrie la Chișinău, cu participarea prim-ministrului Pavel Filip şi a secretarului general adjunct NATO, Rose Gottemoeller. Potrivit oficialilor, este o etapă importantă în relațiile Republicii Moldova cu Alianța Nord-Atlantică, care va consolida dialogul politic și cooperarea între părți, fără a aduce atingere principiului neutralității constituționale a Republicii Moldova. Membri și susținători ai Partidului Socialiștilor au organizat o acțiune de protest în fața Centrul Skytower, unde Oficiul de legătură NATO își are sediul. Potrivit PSRM, decizia de a deschide Oficiul NATO este un încă un act neconstituțional al regimului de la guvernare, o continuare logică a politicii de ignorare a neutralității țării și a voinței majorității cetățenilor. După adoptarea unei legi scandaloase și antidemocratice privind „combaterea propagandei ruse", deschiderea biroului NATO la Chișinău este un alt pas spre ruperea relațiilor dintre Moldova și Rusia, menționează socialiștii.
Un microbuz cu pasageri, care se deplasa din Cehia spre Republica Moldova, a derapat de pe carosabilul acoperit de zăpadă și s-a răsturnat pe 10 decembrie între localitățile Tulgheş și Borsec din România. Din cele 20 de persoane implicate în accident, 19 dintre care sunt pasageri, două persoane au decedat pe loc, iar șapte au fost internate în spitalul din orașul Toplița. Presa din România scrie că microbuzul a derapat, a părăsit partea carosabilă și s-a lovit de un stâlp, iar apoi s-a răsturnat. Potrivit informațiilor preliminare, ar fi vorba despre neadaptarea vitezei la condițiile meteo și de drum, în zonă ningea, iar accidentul s-a produs pe un sector de drum în curbă. Cele două persoane decedate sunt un bărbat și o femeie, cu vârsta aproximativă de 30 de ani.
Selecție realizată de Elena Nistor
