Administrația de la Tiraspol a decis să extindă, până pe 1 februarie 2021, perioada regimului de carantină, cu menținerea acelorași restricții de circulație. În legătură cu acest fapt, Biroul pentru reintegrare a emis un comunicat de presă în care își exprimă regretul și îngrijorarea în legătură cu inițiativa Tiraspolului, transmite IPN.
„În pofida sutelor de demersuri și apeluri transmise de către Chișinău prin canalele de comunicare la nivelul reprezentanților politici și cu utilizarea platformelor de dialog existente, inclusiv cu invitația către mediatorii și observatorii internaționali de a avea o contribuție activă în acest sens, barierele artificiale sunt și în continuare menținute. Iar pe parcursul ultimelor aproape nouă luni, mii de locuitori de pe ambele maluri ale Nistrului se află în imposibilitatea de a avea acces la locurile de muncă, domicilii, rude apropiate, respectiv, sunt limitați în realizarea dreptului la libera circulație pe întreg teritoriul țării și un șir de alte drepturi fundamentale conexe”, precizează Biroul.
Instituția menționează că statisticile în creștere din ultima perioadă de timp privind infectările cu COVID-19 în regiunea transnistreană, care o mențin practic în topul unităților administrativ-teritoriale cu cifre înalte de infectări, denotă vădit caracterul nefondat al restricțiilor în mod continuu aplicate. Denotă și necesitatea substituirii lor cu măsuri sanitar-epidemiologice și de protecție individuală în spațiile publice și închise, conform practicilor pe larg aplicate pe întreg teritoriul țării și în plan internațional, fără a afecta dreptul inalienabil al persoanelor la deplasarea nestingherită la muncă, accesarea serviciilor medicale de pe malul drept al Nistrului etc.
Biroul reiterează apelul privind necesitatea deblocării necondiționate a liberei circulații a locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, fără a conexa acest proces la contextul pandemic. Or, practica internațională prevede modalități viabile de asigurare a protecției sănătății publice fără a aduce atingeri drepturilor fundamentale ale omului, și totodată, rămâne și în continuare valabilă propunerea Chișinăului, evidențiată în repetate rânduri, privind indispensabilitatea relansării dialogului la nivelul experților din domeniul ocrotirii sănătății.
