O bună parte din populaţia Republicii Moldova continuă să rămână cu mentalitatea formată de propaganda sovietică, iar modul în care este sărbătorită ziua de 9 mai confirmă aceasta. De această părere este analistul politic român, Emil Hurezeanu, desemnat recent în calitate de ambasador al României în Germania, care a făcut declaraţii în acest sens în cadrul emisiunii „Orizont european” de la postul „TVR Moldova”, transmite IPN.
Emil Hurezeanu spune că „o bună parte din locuitorii Republicii Moldova continuă să-i numească pe români fascişti, aşa cum au fost instruiţi în perioada sovietică. Este o consecinţă a propagandei sovietice. Unii mai cred încă în „pericolul fascist din partea României” pentru Republica Moldova. Aceleaşi idei privind pericolul fascist din Vest persistă şi în Ucraina”, a spus analistul.
Hurezeanu a apreciat pozitiv discursul preşedintelui Nicolae Timofte la mitingul consacrat zilei de 9 mai. „A fost un discurs echilibrat, care a încercat să fie pe placul ambelor tabere. A fost un discurs inspirat, care a încercat să facă pace în ambele părţi. Este foarte greu să fii preşedintele Republicii Moldova în condiţiile unde divizări profunde a societăţii”, a spus Hurezeanu.
Emil Hurezeanu consideră că se atestă o încetinire a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. „Spre deosebire de legislativul de la Kiev, unde există o puternică orientare pro-europeană, Parlamentul de la Chişinău a intrat într-un con de umbră în ceia ce priveşte Uniunea Europeană”, a declarat Hurezeanu.
Şi Anatol Ţăranu, directorul Institutului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon”, a vorbit în cadrul emisiunii despre divizarea societăţii moldoveneşti. „În Republica Moldova avem două republici, una care vede sărbătoarea de 9 mai prin prisma sovietică, şi alta, care are o altă interpretare. Cea de a doua parte, care devine cu timpul tot mai numeroasă, abordează ziua de 9 mai drept ziua în care s-a sfârşit cel de al doilea Război Mondial, care pentru Republica Moldova nu a fost un război pentru apărarea Patriei, după cum crede prima parte. Este foarte greu să te debarasezi de trecutul sovietic. Moscova continua să ne impună nişte valori false inclusiv privind aşa-zişii eliberatori, care au uitat să revină acasă”, a spus Anatol Ţăranu.