Niciun concurent electoral din cei 15 care şi-au depus dosarele la Comisia Electorală Centrală nu are o reprezentare echilibrată a femeilor şi bărbaţilor pe listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Şase partide au o reprezentare a femeilor de peste 30%, iar la 2 partide ponderea femeilor depăşeşte 40%. În celelalte cazuri reprezentarea este mai joasă.
Într-o conferinţă de presă la IPN, directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexei Buzu, a declarat că, deşi procentul de reprezentare a femeilor pe listele partidelor parlamentare PCRM, PLDM, PDM şi PL este de 32,7% prezenţa acestora pe locurile eligibile este sub media de reprezentare. În această situaţie, există riscul ca în viitorul Parlament reprezentarea femeilor să fie mai mică decât în actualul legislativ. „Analiza este una preliminară, iar concurenţii electorali mai au timp să modifice listele cu 7 zile până la alegeri. Dacă partidele politice şi liderii acestora vor să dea dovadă de maturitate şi respect pentru egalitatea de gen, atunci mai au tip să facă ajustările de rigoare. Dacă este să comparăm datele curente cu cele din 2005, observăm un progres de doar 1% în ceea ce priveşte reprezentarea femeilor pe listele candidaţilor”, a spus Alexei Buzu.
Cea mai mare prezenţă a femeilor pe listele electorale o înregistrează Partidul Politic Democraţia Acasă, cu 49,1%, iar cea mai mică Partidul Forţa Poporului, cu 16,5% femei pe lista candidaţilor. Ponderea femeilor în primele 20 de poziţii variază între 20-25%.
Reprezentanţii societăţii civile atrag atenţia că nivelul de reprezentare al femeilor în Parlamentul Republicii Moldova este sub media ţărilor Uniunii Europene, ţărilor membre ale OSCE şi chiar media globală, iar pe parcursul ultimelor scrutine parlamentare şi două scrutine locale, ponderea femeilor în rândul candidaţilor nu a înregistrat creşteri semnificative. Ponderea femeilor în alegerile din 2005 a fost de 29%, iar în 2010 aceasta a constituit 28,1%.
Andrei Brighidin, director dezvoltare, monitorizare şi evaluare în cadrul Fundaţiei Est-Europene, a spus că marea majoritate a concurenţilor electorali nu au ţinut cont de principiul egalităţii de gen şi nediscriminării faţă de femei, acest lucru fiind regretabil. În opinia sa, există mai multe cauze ale acestei situaţii, precum abordările patriarhale din societate, carenţele ce ţin de finanţarea partidelor politice.
„În repetate rânduri am propus soluţii să fie adoptată legea cu privire la reforma sistemului de finanţare, acest pachet de legi includea posibilitatea de diminuare a plafonului de donaţie şi ar fi majorat baza de donatori a partidelor şi ar fi oferit posibilitatea femeilor să contribuie la finanţarea partidelor. Este bine cunoscut că în Moldova partidele sunt finanţate preponderent de bărbaţi, iar cei care finanţează şi stabilesc condiţiile pentru listele candidaţilor”, a spus Andrei Brighidin.
O altă cauză ar fi şi lipsa voinţei politice de a aproba în lectură finală proiectul de lege privind introducerea cotei de reprezentare a femeilor în politică, împreună cu un pachet de sancţiuni. Astfel partidele ar fi fost obligate să aibă cel puţin 4 femei în prima decilă.
