Deşi numărul de femei alese în funcţiile de primari şi de consilieri s-a majorat, reprezentarea femeilor în procesul decizional rămâne insuficientă. La această concluzie a ajuns Valentina Bodrug-Lungu, şefa Gender Centru, care a realizat Raportul privind „Evaluarea implementării de către Republica Moldova a Programului Naţional de Asigurare a Egalităţii de Gen (PNAEG) pe anii 2010-2015 şi a Planului Naţional de Acţiuni asociat acestuia”, realizat cu sprijinul Misiunii OSCE în Moldova, transmite IPN.
Valentina Bodrug-Lungu a spus că în perioada dată au fost făcute foarte multe acţiuni de reabilitare economică a femeilor, a crescut cifra oamenilor instruiţi în domeniul afacerilor, inclusiv a femeilor. Însă au rămas probleme, dincolo de eforturile cadrului legal, a rămas discriminarea în câmpul muncii a femeilor însărcinate, a femeilor cu copii, a celor de etnie romă. Rămâne foarte problematică angajarea femeilor cu HIV, a celor care sunt supuse violenţei în familie, care sunt dependente de droguri etc. Femeile care vor să înceapă o afacere se confruntă cu foarte mari probleme în accesarea resurselor financiare, în special a creditelor.
Bărbaţii au şanse mai mari să ocupe posturi mai înalte şi să aibă un salariu mai mare, iar aceasta deseori este din cauza funcţiei reproductive a femeilor şi din cauza stereotipurilor. În ceea ce ţine de participarea femeilor la domeniul decizional se înregistrează o creştere lentă, dar e prea departe de realizarea Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului. Au fost realizate instruiri a candidaţilor la funcţiile de consilieri şi deputaţi. Un rezultat pozitiv este majorarea numărului de femei primari şi consilieri, au fost alese 3 femei de etnie romă în calitate de consilieri locali. Ciferele se schimbă treptat, dar nu este suficient. Femeile cu dizabilităţi şi femeile de etnie romă practic sunt excluse din procesul decizional.
Valentina Bodrug-Lungu spune că este nevoie de sporit vizibilitatea programelor destinate femeilor. Lipseşte durabilitatea activităţilor şi se atestă o discrepanţă semnificativă între aspectele teoretice şi practice, s-au făcut foarte multe traninguri teoretice, dar aplicarea celor învăţate este anevoioasă, mai ales în ceea ce ţine de implementarea bugetului sensibil la gen.
Viceministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, Boris Gâlcă, prezent la eveniment, a spus că Republica Moldova în unele domenii a avansat mai mult chiar decât unele ţări europene, iar pe alte domenii este în urma şi unor state africane. În acest context, viceministrul a subliniat angajamentul liderilor mondiali de a promova egalitatea de gen şi a spus că instituţia pe care o reprezintă a promovat mereu egalitatea de gen. Viceministrul a subliniat şi sprijinul acordat de Misiunea OSCE, spunând că aceasta este un partener strategic al Ministerului în promovarea politicilor de gen.
Loretta Handrabura, ministra tineretului şi sportului, a declarat că dacă vom reuşi să valorificăm întregul potenţial al femeilor şi bărbaţilor, atunci vom avea şansa să mişcăm lucrurile din loc. Fiind la Ministerul Tineretului şi Sportului, va susţine promovarea femeilor şi fetelor în domneniile de sport la care tradiţional se regăsesc mai mult bărbaţii. Loretta Handrabura a mai spus că s-a decis şi la nivel european ca în birourile federaţiilor sportive, care preponmderent sunt masculinizate, 30% din personal să fie femei, ceea ce se urmăreşte şi în Moldova.