Pachetul de legi anticorupţie este unul foarte bun, însă nu funcţionează eficient din cauza mentalităţii cetăţenilor. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentanţii statului şi experţii independenţi în cadrul emisiunii „Fabrika” de vineri seara a postului de televiziune „Publika”, în cadrul căreia a fost pus în discuţie Planul de acţiuni privind aplicarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, adoptat de Parlament, transmite IPN.
Directorul adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie, Cristina Ţărnă, a comunicat că persoanele care au fost condamnate pentru corupţie primesc câte o pedeapsă simbolică. „Judecătorii aplică toate pârghiile legislative ca cei care au comis acţiuni de corupţie să fie achitaţi sau, în cel mai rău caz, condamnaţi cu suspendare. Pregătirea unui corp judecătoresc specializat în judecarea cazurilor de corupţie ar contribui în mare măsură la soluţionarea problemei. Totuşi, eradicarea corupţiei depinde de fiecare din noi, inclusiv, atunci când mergem la medic şi când ne ducem copilul la grădiniţă. Aşteptarea este ca să avem cât mai mulţi oameni care înţeleg că corupţia nu-i avantajează pe termen mediu, dar nici pe termen lung", a declarat Ţărnă.
Deputatul Partidului Democrat Sergiu Sîrbu consideră că Planul de acţiuni pentru aplicarea Strategiei Anticorupţie va avea în curând rezultate, „dar nicio lege nu va avea efect, dacă nu vom învinge corupţia din noi”.
Directorul executiv al Centrului pentru Resurse în Drepturile Omului CReDO, Sergiu Ostaf,consideră că avem un cadru legislativ progresist care în jumătate de an va avea efecte vizibile. „În Ucraina, Georgia şi Rusia nu există aşa instrument. Acest instrument este creat prin obligativitatea legii şi denunţarea la CNA. Măsurile sunt curajoase, fără precedent pentru această regiune”, a menţionat Ostaf.
Invitatul permanent al emisiunii „Fabrika”, Cristian Tabără, consideră că deficienţele în eradicarea corupţiei în Moldova ar avea un substrat istoric. „De-a lungul anilor, moldovenii au fost învăţaţi să fie corupţi. În timpul dominaţiei turceşti, tronul Moldovei era cumpărat cu bani grei, în timpul regimului ţarist favorurile se cumpărau, de asemenea, cu bani, apoi aceiaşi situaţia s-a repetat şi în perioada regimului sovietic. Astfel, corupţia a fost implementată în conştiinţa moldovenilor pe parcursul secolelor”, a conchis Tabără.
