Reorganizarea administrativ-teritorială este parte componentă a Strategiei naționale de descentralizare și poate fi implementată numai înainte de alegerile locale pentru că mandatul noilor primari şi consilieri locali nu poate fi întrerupt. De aceea, acum pentru Republica Moldova este cel mai bun moment pentru implementarea reformei, susţine expertul în administraţie publică locală, Mihai Roşcovan. „Dacă nu o facem acum, înseamnă că încă pentru 4 ani renunțăm la această reformă şi descentralizarea nu va avansa pentru că o să continuăm să cheltuim bani pe întreţinerea autorităţilor publice locale, dar nu pe dezvoltarea serviciilor de care are nevoie populaţia”, a declarat Roşcovan pentru IPN.
Expertul a explicat că Strategia de descentralizare are 7 obiective strategice, iar printre acestea se numără şi consolidarea capacităţilor administrative ale autorităţilor publice locale (APL). Dacă activităţile privind clarificarea competenţelor şi descentralizarea financiară au început a fi implementate, problema reorganizării administrativ-teritoriale rămâne încă deschisă, pentru că nu s-a stabilit cum și când se va face această reformă.
Actuala structură este extrem de fragmentată, iar 80% din primării nu-și pot acoperi nici costurile administrative
„În Strategia naţională de descentralizare este menționat că structura administrativ teritorială actuală – cu 889 de APL de nivelul întâi (orașe, sate și comune) și 35 de APL de nivelul doi (raioane şi municipii) – reprezintă un sistem extrem de fragmentat pentru o țară cu o populație de 3,4 milioane de oameni. Deşi legea privind organizarea administrativ-teritorială stabileşte un număr minim necesar de locuitori de 1500 de persoane pentru o unitate administrativ-teritorială, peste o treime din unităţile locale au mai puţin de aceasta normă. Numărul mic al populaţiei limitează resursele financiare și capacitatea administrativă a APL de a îndeplini responsabilitățile. Majoritatea autorităţilor publice locale nu au capacităţi și resurse suficiente pentru a presta servicii şi joacă un rol mai mult de reprezentare, în loc de a furniza servicii la nivel local. Consiliile raionale, la rândul lor, sunt structuri intermediare între primării și Guvern. Acestea se ocupă mai mult cu redistribuirea resurselor, decât cu furnizarea serviciilor”, a spus Mihai Roşcovan.
Expertul notează că majoritatea primăriilor din Moldova au doar ştampilă, dar nu au capacităţi și resurse să furnizeze serviciile necesare comunităţii. „Calculele arată că peste 90% din primării cheltuiesc mai mult pentru administrație decât pentru serviciile comunale - cea mai importantă categorie de servicii locale. Pentru 80% din primării cheltuielile administrative sunt mai mari decât veniturile proprii colectate din teritoriu administrat”, a spus Mihai Roşcovan.
Administrațiile raionale din perioada sovietică trebuie să dispară
Soluţia pe care o propun experţii este trecerea la o nouă structură administrativă și consolidarea administrațiilor publice locale prin amalgamarea comunităților mici în unități administrativ-teritoriale mari. Aceasta va aduce economii importante, de la reducerea cheltuielilor administrative și realocarea resurselor eliberate pentru furnizarea serviciilor. Astfel, comunităţile mici, fiind parte a unor unități administrativ-teritoriale mari, vor beneficia de servicii de care nu au avut parte în situația actuală din cauza limitărilor financiare sau administrative. „Există mai multe opțiuni de reorganizare administrativ teritorială eficientă din care guvernarea trebuie să aleagă. Cert este că în noua structură nu ar trebui să se regăsească primăriile pentru comunitățile cu o populație sub 1500 persoane și administrațiile raionale actuale existente din perioada sovietică”, a declarat expertul.
Reorganizarea administrativ-teritorială e un subiect sensibil din punct de vedere politic
Mihai Roşcovan a menţionat că reorganizarea administrativ-teritorială reprezintă un subiect politic dificil. Reducerea esențială a numărului primarilor și consilierilor aleși pe liste partinice, de regulă, aduce atingere interesului de partid. Însă interesul național este ca banii publici să se cheltuiască nu pentru menținerea aparatului de partid, dar pentru furnizarea serviciilor cetățenilor. Guvernul trebuie să găsească o soluţie raţională, care va fi, de asemenea, politic acceptabilă. Această reformă are nevoie de pregătire, o analiză a opţiunilor de reorganizare şi a impactului acestora, precum şi o dezbatere publică. Trebuie să fie pregătită o foaie de parcurs a implementării reformei. Este necesară și adoptarea cadrului legal adecvat. De asemenea, va fi benefică și aplicarea unor instrumente financiare stimulatorii pentru promovarea amalgamării, în special investițiile în infrastructură. În mod ideal, reforma trebuie să aibă loc înainte de următoarele alegeri locale.
Întrebat dacă este justificată amânarea alegerilor locale pentru implementarea reformei, Mihai Roşcovan a precizat că, în cazul în care Guvernul are cu adevărat intenţia să facă această reformă, atunci este justificată amânarea alegerilor locale, pentru că este o reformă foarte profundă, care necesită timp pentru elaborarea şi adoptarea cadrului legal adecvat noii structuri. Dar dacă amânarea se face din alte considerente, atunci nu are rost.
Alina Marin, IPN
