Renăscut ca pasărea Fheonix - fenomenul satului Buţeni în viziunea lui Mihai Taşcă, doctor în drept, cercetător ştiinţific superior la Institutul de Istorie, Stat şi Drept

18.12.2007 07:34
1255
4 minute(ă)

Revolta din satul Buţeni, declanşată de alegerile locale repetate în localitate, a făcut opinia publică să vorbească despre „fenomenul Buţeni” – un prim exemplu de forţă colectivă care se opune cu impetuozitate sistemului. Insistenţa de care dau dovadă buţenenii în lupta pentru adevărul în care cred nu este o întâmplare, afirmă doctorul în drept Mihai Taşcă, care este şi autorul unei monografii despre localitate şi originar din Buţeni. Buţeni, potrivit unor istorici, e de pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Aţii amintesc de anul 1604. Cert este că Buţeni este un sat cu tradiţii, un sat cu strămoşi răzeşi, afirmă cercetătorul. Iar răzăşilor le-a fost dintotdeauna caracteristică independenţa economică şi funciară. Este un sat care nu acceptă nedreptatea şi care nu se supune. Aşa a fost în trecut, aşa este şi acum. Mihai Taşcă aminteşte despre un caz atestat documentar – „în anul 1837, 90 de familii de ţărani din satul Buţeni, judeţul Orhei, din cauza insuficienţei de pământ şi a abuzurilor din partea moşierului Ion Botezatu, fără temei [...] au migrat.” În cazul dat nu atât migraţia prezintă interes, ci faptul nespunerii în faţa fărădelegilor, susţine cercetătorul. Pe buţenenii de azi îi caracterizează spiritul colectiv, deciziile luate de comun acord, afirmă Mihai Taşcă. Locuitorii satului ce luptă pentru democraţie sunt în totalitate băştinaşi. Cei ce se opun, nu foarte mulţi, sunt venetici, afirmă el. Buneii şi străbuneii sunt îngropaţi în cimitirul din sat, aşa că localnicilor nu le este indiferent de soarta satului. O parte dintre cei ce susţin candidatul partidului comunist la funcţia de primar de Buţeni sunt veniţi în sat. Acestora, care cu uşurinţă şi-au schimbat locul de trai, nu le este caracteristic spiritul de băştinaş, menţionează Mihai Taşcă. Susţinătorii şi aderenţii partidului de guvernământ, cei câţiva care au interese economice, au reuşit să atragă elementele mai uşor influenţate ale satului: săracii, persoanele mai puţin cărturare etc. Un alt exemplu de consecvenţă manifestat de buţeneni este, în opinia lui Mihai Taşcă, faptul că s-au ridicat şi împotriva preotului din sat care a ales să facă politică, devenind consilier pe listele partidului de guvernământ. Or, spune sursa citată, despre Buţeni se ştie că e un sat de creştini. Puţine localităţii din R. Moldova se pot mândri că au 2 biserici în sat. Sătenii, în număr de câteva sute s-au deplasat la Mitropolia Moldovei şi au solicitat înlocuirea preotului. În scurt timp acesta a fost înlocuit. Mihai Taşcă este convins că buţenenii nu vor ceda. Este un semn că satul se maturizează, un prim test care arată că lucrurile se pot schimba în întreaga ţară, a conchis cercetătorul. Revolta în Buţeni a fost declanşată după ce instanţele de judecată nu au validat rezultatele alegerilor locale, conform cărora a învins candidatul Anatol Postolache, pe motiv că acesta ar fi încălcat Codul electoral. Comisia Electorală Centrală a anunţat alegeri repetate la 1 iulie, dar nici rezultatele acestui scrutin nu au fost validate. După excluderea lui Postolache din buletinele de vot, buţenenii au blocat de fiecare dată desfăşurarea alegerilor. Ultima încercare eşuată de a desfăşura un scrutin în localitate a avut loc duminică, 16 decembrie.