Există mai multe semne, care s-au întețit în ultimul timp și care arată că relațiile bilaterale ale Republicii Moldova cu Federația Rusă au devenit mai complicate. Dacă este corectă această percepție generală, de ce se întâmplă așa, la ce evoluție a stării de lucruri ne putem aștepta, dar și ce este de făcut ca situația să nu scape de sub controlul instituțiilor statului și al societății, în special când pe fundal există un război, în care „partenerul nostru strategic” de cândva, are statut de agresor, au discutat invitații dezbaterii publice „Relațiile moldo-ruse pe fundal de război”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boţan, expert permanent al proiectului, a explicat că relațiile bilaterale dintre state sunt stabilite și dezvoltate pentru soluționare unui șir de probleme privind securitatea, cooperarea economică și de ordin social. Relațiile diplomatice reprezintă principala formă de menținere a relațiilor oficiale între statele suverane, precum și între state și alte subiecte de drept internațional public în conformitate cu normele dreptului internațional și practica comunicării internaționale. Relațiile diplomatice sunt chemate să promoveze dezvoltarea relațiilor de prietenie între state, menținerea păcii şi securității. Potrivit Constituției Republicii Moldova, aceasta se obligă să respecte Carta Organizației Națiunilor Unite și tratatele la care este parte, să-și bazeze relațiile cu alte state pe principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional.
Potrivit expertului, miezul sistemului de drept internațional sunt principiile de bază, care sunt de natură universală și au cea mai înaltă forță juridică. Acestea includ: interzicerea folosirii forței și a amenințării cu forța, soluționarea pașnică a diferendelor, inviolabilitatea frontierelor de stat, integritatea teritorială a statelor, respectul pentru suveranitatea statului, neamestecul în treburile interne ale statelor, îndeplinirea conștiincioasă a obligațiilor internaționale și egalitatea suverană a statelor. Rezultatul coordonării voințelor statelor se exprimă printr-un tratat internațional, care stabilește drepturile lor reciproce în plan politic, economic sau de altă natură, încheiat, de regulă, în scris și reglementat de dreptul internațional. Instituțiile responsabile direct de relațiile internaționale sunt ministerele afacerilor externe.
Ștefan Gligor, președintele Partidului Schimbării, consideră că au existat mai multe etape ale relațiilor moldo-ruse, fiind greu să plasezi într-un singur compartiment perioada anilor 1990-2022. Moldova este un stat format după destrămarea Uniunii Sovietice, care a fost dominată de ceea ce se numește astăzi Federația Rusă, fiind cel mai puternic stat economic, militar și politic în cadrul componenței Uniunii Sovietice. Relația cu Moldova, spune el, cu regret, a fost marcată de ceea ce era Moldova în Uniunea Sovietică, politica ei în componența Uniunii și tot ce a urmat a fost condiționat de starea lucrurilor în cadrul Uniunii. Relația Moldovei ca stat independent cu Federația Rusă a început nefericit, dat fiind începerea Războiului de pe Nistru.
În perioada anilor ‘90, Moldova, care, în pofida faptului că a avut un act de agresiune pe teritoriul său, a trăit „într-o paradigmă de dragoste cu agresorul”, susține Ștefan Gligor. Pe de altă parte, Moldova era dependentă economic de piețele de desfacere din Federația Rusă, iar economicul influențează foarte mult politicul. Moldova a trăit în această interdependență economică și în consecință – politică, a subexistat ca stat, cu certitudine până în 2003, când Vladimir Voronin, după eșecul Memorandumului Kozak, a declarat ca direcție strategică integrarea UE și a denumit Ministerul de Externe în Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. În opinia liderului Partidului Schimbării, asta arată că Moldova foarte greu și-a determinat direcția de dezvoltare, iar în 2003, relațiile de prietenie ale Moldovei cu Rusia se termină.
Dinu Plîngău, președintele Platformei DA, este de părere că au existat diferite situații în relația cu Federația Rusă, care, în mare parte se datorau intereselor politice diferite de la Chișinău. Asta, deoarece, în ceea ce privește politica externă a Federației Ruse, mari schimbări nu au avut loc, fiind un stat cu o guvernare cu o mentalitate imperialistă, de expansiune, considerându-se un jucător mare pe arena mondială și în special, având anumite interese în regiune, ca să-și dicteze prin diferite pârghii, fie economice sau de altă natură, interesele. De fiecare dată au existat anumite linii roșii în ceea ce privește interesul Federației Ruse în Republica Moldova. La anumite etape acest relații au fost modificate datorită anumitor interese politice de la Chișinău a actorilor politici care veneau la guvernare.
Este un proces complex și complicat când e vorba de tangențele istorice care leagă cele două țări, consideră Dinu Plîngău. Dincolo de dependența economică, importul de gaz sau exportul produselor agro-alimentare, e și problema mentalității cetățenilor care au o nostalgie față de Uniunea Sovietică, care este folosită de unii politicieni sau de interese inclusiv de la Kremlin, pentru a dicta anumite decizii la Chișinău, legate de cursul de dezvoltare. Acum, spune politicianul, se pot trasa niște linii, deși crede că și Rusia are anumite linii roșii de care nu le poate trece în raport cu Moldova, din cauza problemelor pe care le întâmpină în războiul cu Ucraina. Președintele Platformei DA, susține că Moldova trebuie să condamne politica Federației Ruse, regimul ei care a decis să atace Ucraina.
Dezbaterea publică „Războiul hibrid: manifestări, pericole, soluții”, ediția a 280-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” este desfășurată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
