[Articol Info-Prim Neo din ciclul „20 de ani de la începutul războiului. Când va fi pace?”]
Relaţiile dintre malurile Nistrului au degradat şi s-a întâmplat acest lucru, în primul rând, din cauza faptului că regimul din stânga Nistrului în mod flagrant încalcă prevederile documentelor semnate, prin care s-a angajat să asigure circulaţia liberă a cetăţenilor şi mărfurilor, susţine analistul politic Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice. „Cu regret, relaţiile au degradat şi nu pentru că s-a adăugat duşmănie, dar oamenii s-au înstrăinat. Regimul din stânga Nistrului pentru ei este o realitate timp de peste 20 de ani, în situaţia când Chişinăul oficial nu prea a dat dovadă că este preocupat de soarta cetăţenilor săi din stânga Nistrului”, a declarat analistul.
În opinia lui Oazu Nantoi, nu este normal ca oamenii să fie împărţiţi în cei de pe malul stâng şi cei de pe malul drept. Şi în stânga Nistrului majoritatea sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. Majoritatea celor implicaţi în luptele pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova au fost voluntarii din stânga Nistrului. „În stânga Nistrului nicicând nu a existat şi nici nu există acea unitatea totalitară pe care încerca să o reprezinte un oarecare Igor Smirnov, spre regret ne-arestat de justiţia moldovenească”, a remarcat Oazu Nantoi.
Oamenii din stânga Nistrului, spune expertul, cei care se consideră cetăţeni ai Republicii Moldova, nu numai au luat paşapoarte, ci sunt categoric împotriva oricărei autonomii a acestei regiuni, din simplu motiv că percep autonomizarea regiunii transnistrene drept conservarea realităţilor existente: şovismul velicorus dominant, regimul autoritar, discriminarea moldovenilor vorbitori de limbă română, nemaivorbind de celelalte aspecte.
În ceea ce priveşte valorile comune, de exemplu noţiunea de ţară, degradează deoarece regimul din stânga Nistrului pentru oamenii de acolo este mult mai real decât Republica Moldova, în pofida faptului că regimul nu este recunoscut de comunitatea internaţională. Cât priveşte limba, Oazu Nantoi consideră că moldovenii din stânga Nistrului sunt supuşi unui genocid etno-cultural şi unei politici de asimilare poate mai dure decât pe timpurile sovietice. „În situaţia când aici pas cu pas, poate firesc, poate stihinic, are loc înrădăcinarea limbii române, acolo domină totalmente limba rusă. Oamenii s-au conformat şi este inutil să credem că iată se va încălzi şi ei vor ieşi la Nistru cu flori şi îi vor cere lui Şevciuk, Lupu sau lui Filat să se facă podul de flori peste Nistru”, a declarat Oazu Nantoi.
Potrivit analistului, viitorul raioanelor de est ale Republicii Moldova în exclusivitate depinde de calitatea guvernării de pe malul drept al Nistrului, de viabilitatea proiectului de statalitate a Republicii Moldova, de funcţionalitatea statului de drept Republica Moldova şi de eficacitatea democraţiei moldoveneşti.
Solicitat de Info-Prim Neo, primarul satului Dubăsarii Vechi, Criuleni, Gheorghe Lungu, a declarat că relaţiile sătenilor cu oamenii de peste Nistru şi peste ani s-au păstrat aceleaşi, adică foarte bune, şi niciodată nu au existat diferenţe între cei din partea stângă şi cea dreaptă. „Oamenii circulă cu barca la Grigoriopol. Relaţia noastră este foarte bună. Oamenii simpli nu s-a schimbat, pe mulţi ne leagă şi relaţii de rudenie. Ne dorim ca această problemă să se rezolve cât mai curând, pentru că, chiar este dureros”, a spus primarul.
Potrivit lui Gheorghe Lungu, foarte mulţi cetăţeni din Dubăsarii Vechi merg la Grigoriopol după produse, pentru că acolo sunt mai ieftine. Cu ceva timp în urmă, s-a încercat construirea unui pod între localităţi, însă nu s-a reuşit. „Vor începe a soluţiona problemele cei de jos, pentru că cei de la nivel înalt nu fac nimic. În 20 de ani trebuia să fie ceva, poate au vreun interes. S-a prea lungit problema noastră”, a declarat Gheorghe Lungu.
Primarul satului Corjova, raionul Dubăsari, Sergiu Oprea, a declarat că atât oamenii din partea stângă a Nistrului, cât şi cei din dreapta îşi doresc să trăiască într-o ţară unică, să nu existe probleme cu vămile, să nu treacă acele posturi de control. „Relaţiile s-au păstrat, la fel s-au păstrat aceleaşi tradiţii şi aceleaşi valori. Oameni trăiesc, decid problemele comune”, a mai spus primarul.
Recensământul din 2004, făcut de autorităţile separatiste de la Tiraspol, arată că populaţia regiunii transnistrene este de 555 mii de oameni, incluzând municipiul Tighina. Din punct de vedere administrativ, regiunea este împărţită în 5 raioane: Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Râbniţa, Slobozia şi municipiul Tiraspol. Autorităţile separatiste nu controlează şase comune la est de Nistru: Cocieri, Molovata Nouă, Corjova, Coşniţa, Pârâta şi Doroţcaia, însă controlează oraşul Bender şi comunele Gâsca şi Chiţcani, situate la vest de Nistru.
[Elena Nistor, Info-Prim Neo]
_.png)
