Schimbarea sistemului electoral a fost timp de mai multe luni și, cu siguranță, va rămâne mult timp înainte principala temă de interes pentru foarte multă lume din Republica Moldova. Și promotorii, și oponenții schimbării sunt de acord că votarea legii din 20 iulie constituie un punct de cotitură în istoria contemporană a țării, doar că fiecare parte are interpretarea sa asupra a ceea ce se va schimba și cum se va schimba în viața societății moldovenești, pe interior. Dar votarea legii a constituit și un moment, dacă nu de cotitură, atunci de ezitare, de nesiguranță sau neclaritate în relațiile Republicii Moldova cu partenerii externi de dezvoltare, în special Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Despre aceasta au discutat participanții la dezbaterile publice cu tema: „Relațiile Republicii Moldova cu partenerii de dezvoltare în contextul votării sistemului mixt”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, director ADEPT, expert permanent al proiectului, a făcut referire la declarațiile oficialilor europeni, Federica Mogherini și Johannes Hahn, în care se menționează că Republica Moldova, atunci când a schimbat sistemul electoral, practic a ignorat în totalitate recomandările Comisiei de la Veneția. „Or, Republica Moldova a semnat cu UE acel Plan de acțiuni și în respectivul document exista o mențiune că în procesele democratice, Uniunea Europeană va avea drept partener sau puncte de referință – Comisia de la Veneția și OSCE. După semnarea Acordului de Asociere, această abordare a rămas în picioare logic și legal, iar Republica Moldova, inclusiv potrivit oficialilor europeni, a ignorat în totalitate acele recomandări. Iată cum se caracterizează relațiile noastre cu principalul partener de dezvoltare Uniunea Europeană”, a spus Igor Boțan. .
Vitalie Gamurari, purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova, a menționat că la elaborarea proiectului de lege cu privire la modificarea sistemului electoral s-au luat în calcul toate recomandările enunțate de către Comisia de la Veneția. Unicul element discutat a fost cel referitor la oportunitatea modificării sistemului electoral, însă aici s-a ţinut cont și de opinia cetățenilor. Vitalie Gamurari a amintit despre cele 850 de mii de semnături colectate de la cetățenii care s-au pronunțat pentru sistemul uninominal. Sistemul mixt a fost rezultatul unui dialog și al unui compromis în Parlament și regula democrației presupune că legislativului are dreptul să se expună în acest sens.
Vitalie Gamurari a menționat că ideea modificării sistemului electoral nu a fost doar a PDM, ci a fost enunțată și în anul 2013 fiind susținută inclusiv de partide extraparlamentare, dar și de unii reprezentanți ai societății civile. Potrivit lui, la elaborarea și aprobarea acestui proiect au fost respectate toate procedurile, inclusiv au fost organizate dezbateri largi, fără precedent în istoria ţării. În opinia sa, relațiile dintre Republica Moldova și partenerii de dezvoltare nu s-au înrăutățit, însă probabil este vorba despre o pauză sau o mică neînțelegere. Vitalie Gamurari a mai spus că PDM își dorește dialog cu partenerii de dezvoltare pentru a explica cum stau de facto lucrurile și cu siguranță din toamnă relaţiile se vor restabili.
Alexandru Bujorean, vicepreședinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, a declarat că relațiile cu partenerii de dezvoltare cu siguranță s-au înrăutățit odată cu schimbarea sistemului electoral și PLDM își exprimă îngrijorarea în legătură cu situația în care s-a pomenit Republica Moldova după adoptarea acestui sistem, care are menirea să mențină anumite partide la guvernare. „PLDM este membru din familia Partidului Popular European, care este cea mai numeroasă formațiune din Parlamentul European și declarațiile oficialilor europeni au fost destul de dure, condamnând acțiunile acestei majorități și decizia de a modifica sistemul electoral”, a spus el.
Liberal-democratul a amintit despre declarațiile PPE și ALDE, prin care instituțiilor europene li s-a solicitat să evalueze declinul statului de drept și a standardelor democratice în Republica Moldova, să oprească orice finanțare, să aplice cea mai strictă condiționalitate pentru orice asistență financiară viitoare și să reevalueze cât mai curând Acordul de Asociere. În opinia sa, toate aceste solicitări sunt catastrofale pentru Republica Moldova. „Spre mare regret, reprezentanții PDM și PSRM nu au nici cea mai vagă închipuire cât efort pe inter și extern a depus PLDM pentru ca acest Acord să fie semnat și apoi ratificat. A fost o muncă enormă și dacă acest Acord va fi reevaluat, va avea de suferit în primul rând cetățeanul simplu”, a opinat Alexandru Bujorean.
Valeriu Ghilețchi, președintele Grupului Parlamentar Popular European, consideră că relațiile autorităților de la Chișinău cu partenerii de dezvoltare se află într-un cadru politic normal. Potrivit deputatului, evident că adoptarea sistemului mixt a generat o reacție mai critică din partea structurilor europene, dar nu este nimic grav în aceasta. În opinia sa, este nevoie de mai multă comunicare, ca urmare partenerii de dezvoltare să se convingă de faptul că prin modificarea sistemului electoral nu s-a atentat la principiile democratice și nici la statul de drept.
„Relațiile noastre cu partenerii europeni se desfășoară pe un făgaș liber, democratic, în condiții normale. Noi am mai avut situații în care am avut opinii critice din parte europenilor. Ele evident trebuie analizate, dar de asemenea este important ca și ei să audă vocea noastră – de ce am făcut ceea ce am făcut. De aceea eu nu dramatizez referitor la această reacție critică din partea structurilor europene”, a menționat Valeriu Ghilețchi.
Igor Grosu, secretarul general al Partidului Acțiune și Solidaritate, consideră că Republica Moldova, dintr-o poveste de succes, a devenit pentru partenerii de dezvoltare o durere de cap și o mare dezamăgire. Potrivit lui, acest lucru trebuie spus franc, dar nu trebuie invocată comunicarea defectuoasă sau lipsa ei, deoarece comunicarea este foarte bună și gradul de înțelegere din partea partenerilor este unul foarte treaz. „Diplomația europeană presupune un pic de decență și pentru cei care vor să înțeleagă, înțeleg foarte bine și din tonalitatea pe care au avut-o cei doi comisari europeni”, a menţionat Igor Grosu.
În opinia secretarului PAS, relațiile s-au deteriorat pentru că europenii au înțeles că guvernarea de la Chișinău a încercat și deocamdată i-a reușit, pe o perioadă de timp, să-i inducă în eroare pe partenerii de dezvoltare, fluturând cu liste de legi, cu mecanisme etc. „Dar europenii au înțeles foarte clar că dincolo de aprobarea unor legi negociate, mai este noțiunea de stat drept, instituții capturate – probleme cu care se confruntă cetățenii zi de zi”, a spus el. Igor Grosu este de părere că Republicii Moldova îi va fi complicat să restabilească această încredere, pentru Moldova nu este centru universului și Uniunea Europeană au și alte probleme, conflicte și state mult mai problematice, cum ar fi Ucraina, Siria, Turcia etc. Potrivit lui, promotorii ideii au modificat sistemul electoral, pentru a se asigura că se vor menține la guvernare, în detrimentul bunăstării cetățenilor.
Dezbaterile publice „Relațiile Republicii Moldova cu partenerii de dezvoltare în contextul votării sistemului mixt”, constituie ediția a 75-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
