Către anul 1938 în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) au fost condamnate la moarte peste 2400 de oameni, iar peste 300 internate în lagăre speciale. Membrii Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar în R. Moldova au făcut publice aceste date în cadrul conferinţei de presă de luni, 22 februarie. Potrivit lor, anterior se opera cu cifra de 700 persoane condamnate. Noile date sunt culese din arhivele ministerului de interne din R. Moldova, la care Comisia a obţinut acces, transmite Info-Prim Neo.
Mebrii Comisiei afirmă că mecanismul terorii nu alegea cine să fie lichidat. Erau condamnaţi oamenii de diferite etnii, însă moldovenii-români mai aveau un cap de acuzare: promovau valorile naţionale. În acelaşi timp, istoriografia nu atestă cazuri de condamnare pentru manifestări velicoruse.
Condamnarea persoanelor avea loc la şedinţa Troicii speciale din RASSM. Ministrul de interne al republicii, procurorul general şi primul secretar al Partidului Comunist erau cei care se întruneau de la 3 până la 11 ori pe zi unde „rezolvau soarta a sute de oameni”: „Să fie împuşcat. Să i se confişte averea”.
Istoricul Mihai Taşcă, secretarul Comisiei, a spus că foarte rare erau cazurile „mai blânde”, adică atunci când oamenii erau trimişi în lagăre de concentrare şi nu erau împuşcaţi. „Am constatat cazuri când de dimineaţă omul era condamnat la închisoare, iar după masă troica decidea că mai bine să fie împuşcat”, a specificat Mihai Ţaşcă.
„Motivele condamnărilor sunt ridicole. Oamenii erau condamnaţi pentru că erau normali, puneau întrebări şi nu acceptau realitatea. Deseori erau învinuiţi de spionaj, sau pentru că preziceau căderea regimului etc.”, a spus în cadrul conferinţei alt membru al Comisiei, istoricul Gheorghe Negru.
Vicepreşedintele Comisiei, Igor Caşu, spune că în istoriografia sovietică persoanele deportate erau considerate oameni înstăriţi, „culaci”. Însă arhivele MAI demonstrează că majoritatea dintre ei erau ţărani simpli. „Nu vrem să facem din acei oameni deportaţi eroi, dar ei nu sunt trădători, aşa cum i-a numit regimul”, a spus Igor Caşu. „După cele studiate, constatăm că în primii ani după război a existat o rezistenţă extraordinară din partea tuturor grupurilor etnice din Basarabia”, a mai menţionat istoricul.
Gheorghe Palade, al membru al Comisiei, a spus că în 1944, odată cu intrarea trupelor sovietice pe teritoriul Basarabiei, în timpul raziilor pentru identificarea duşmanilor regimului sovietic, au fost arestaţi circa 50 mii de oameni dintre care condamnaţi au fost peste 22 mii.
Despre ideologia regimului comunist a vorbit alt vicepreşedinte al Comisiei, Sergiu Musteaţă. „Pe parcursul lucrărilor noastre, vom aborda şi calitatea manualelor şcolare, implementate de sistemul sovietic. Dogma partinică domina din clasa întâi, când elevii învăţau Abecedarul. Despre istoria acestui pământ a început să se vorbească în manualele elaborate abia în 1958, până atunci învăţau din cele din 1937”, a subliniat Sergiu Musteaţă.
O mare parte din datele făcute publice de către membrii Comisiei au fost descoperite după desecretizarea arhivelor ministerelor din R. Moldova, printr-o decizie a actualului Guvern, la solicitarea Comisiei.
„Avem o deschidere totală, nu există refuzuri atunci când Comisia solicită anumite dosare”, a menţionat preşedintele comisiei, Gheorghe Cojocaru. Potrivit preşedintelui, un grup de istorici ar putea studia arhivele Serviciului de Informaţii şi Securitate începând cu această săptămână.
Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar a fost creată prin decret prezidenţial la 14 ianuarie curent. Comisia va fi obligată să informeze periodic societatea despre activitatea sa, în rezultatul căreia va fi elaborat un studiu, o culegere de documente şi un raport analitic privind aprecierea istorică şi politico-juridică a regimului comunist totalitar.
Din componenţa comisiei fac parte 30 de membri – istorici şi filologi.
