Angajatorii care vor refuza să încheie contracte de muncă cu persoane cu dizabilităţi, care dispun de recomandare din partea instituţiilor abilitate, vor fi sancţionaţi. Un proiect de lege în acest sens a fost votat în prima lectură de către Parlament, la 26 iunie, transmite IPN.
Autorul proiectului este Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, care a propus ca amenda să fie de la 6 mii la 7 mii de lei. De asemenea, vor fi sancţionate şi persoanele juridice care vor refuza să repartizeze locurile de muncă disponibile sau să creeze locuri de muncă pentru persoanele care şi-au pierdut parţial capacitatea de muncă în urma unui accident la angajatorul respectiv. Sancţiunea propusă este de la 8 mii la 10 mii de lei.
Angajatorii care nu vor comunica agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă despre locurile de muncă rezervate pentru angajarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi vor fi sancţionaţi cu amendă de la 6 mii la 7 mii de lei.
Autorii mai propun să fie sancţionaţi şi copiii care au atins majoratul, care sunt apţi de muncă şi care nu-şi vor îndeplini obligaţiunile de întreţinere a părinţilor cu dizabilităţi. Aceştia vor fi sancţionaţi cu amendă de la 2 mii la 3 mii de lei.
Pentru nerespectarea normativelor în vigoare de amenajare şi adaptare a mijloacelor de transport în comun auto, electric urban, aerian, naval şi aerian pentru folosirea acestora de către persoane cu dizabilităţi se va sancţiona cu amendă de până la 7 mii de lei.
Vor fi sancţionate şi autorităţile care nu vor construi, repara şi reconstrui drumurile, staţiile, pasajele şi comunicaţiile situate în zona drumului, pentru a asigura accesul şi folosirea lor de către persoanele cu dizabilităţi. Sancţiunea va fi până la 8 mii de lei. Întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” va trebui să adapteze cel puţin un vagon şi staţiile principale de tren pentru a permite accesul persoanelor cu dizabilităţi care utilizează fotoliul rulant şi să marcheze prin pavaj tactil contrastant căile spre persoanele de îmbarcare, ghişee sau alte utilităţi.
Viceministrul muncii, Gheorghe Ţurcanu, a menţionat că proiectul a fost elaborat pentru ajustarea legislaţiei la prevederile Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
Modificări au fost operate şi în Legea Învăţământului. Astfel, predarea disciplinelor şcolare în clasele a V-XII-a în şcolile pentru copii cu deficienţe fizice şi senzoriale se va efectua de cadre didactice cu pregătire generală, care au urmat o specializare în domeniul psihopedagogiei speciale. Durata învăţământului special obligatoriu va fi de 9 ani pentru copiii cu deficienţe mentale şi de 10-12 ani pentru copiii cu deficienţe fizice şi senzoriale, în funcţie de gradul şi tipul de dizabilitate.
La Codul Audiovizualului au fost făcute modificări prin care se va sancţiona neasigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi auditive la emisiunile televizate de importanţă majoră şi de actualităţi garantate, prin interpretarea acestora în limbajul mimico-gestual, din contul radiodifuzorului, cel puţin 20 de minute din timpul zilnic de emisie.
De asemenea, în acte nu va mai figura termenul de „invaliditate gravă”, ci „dizabilitate severă”. Termenul „pensie de invaliditate” se va substitui cu termenul „pensie de dizabilitate”. Cuvintele „invaliditate” „handicap” se vor substitui cu termenul „dizabilitate”.
