Refugiaţii transnistrieni au pichetat sediul Primăriei
„V-am votat şi ne-aţi trădat!”, „Mincinoşi!”. Asta au strigat, luni dimineaţa, reprezentanţii Mişcării Refugiaţilor Transnistreni, adunaţi în faţa sediului Primăriei Chişinău. Protestatarii au declarat că autorităţile publice locale le încalcă drepturile, transmite Info-Prim Neo.
Preşedintele organizaţiei, Anatolie Bâzgu, a declarat că refugiaţii transnistreni nu sunt de acord cu faptul că autorităţile nu le permit să privatizeze apartamentele pe care le-au primit gratuit, decât după 20 de ani. Oamenii sunt îngrijoraţi că în caz de deces, copiii lor pot rămânea pe drumuri.
Anatolie Bâzgu a precizat că în 2007 circa 150 de familii de refugiaţi au primit gratuit apartamente în 3 blocuri din capitală. Însă nici până acum o parte din ei nu au obţinut bonurile de repartiţie. Refugiaţii, neavând acte pentru casă, îşi fac griji că autorităţile îi vor obliga să cumpere apartamentele în care stau sau să le elibereze.
„Suntem folosiţi doar în campaniile electorale”, a declarat Anatolie Bâzgu.
Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, a declarat că locatarii celor trei 3 blocuri din sectorul Ciocana, în care locuinţele au fost repartizate gratuit, plătesc o chirie simbolică – 20 de bani pentru metru pătrat. Conform acordului de finanţare semnat între Guvernul Republicii Moldova şi Banca de Dezvoltarea a Consiliului Europei, privatizarea apartamentelor nu poate avea loc înaintea perioadei de rambursare a împrumutului acordat.
„Vin cu o întrebare, dacă oamenii sunt refugiaţi din regiunea transnistreană şi au nevoie de acoperiş deasupra capului, oare este atât de important dacă acest spaţiu locativ este privatizat sau neprivatizat? De când un spaţiu locativ privatizat oferă un confort mai mare decât spaţiul locativ neprivatizat? Sau la mijloc este altceva, dorinţa dânşilor de a privatiza acest spaţiu locativ şi după aceea de a-l comercializa, cum s-a mai întâmplat în anumite cazuri. Noi credem că se depăşeşte limita bunului simţ”, a declarat primarul.
Cele trei blocuri din străzile Nicolae Milescu Spătaru, Liviu Deleanu şi Ginta Latină, au fost construite în baza unui împrumut în valoare de 4,9 mln de euro, acordat Guvernului Republicii Moldova de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Perioada de restituire a creditului este de 20 de ani.