Reticența, nesiguranța sau tolerarea anumitor abateri, manifestate de instituțiile europene față de Ucraina, Moldova și Georgia, pot condiționa premise nefaste pentru anumite reforme importante sau pentru gestionarea unor situații politice critice, capabile să destabilizeze construcțiile statale, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol analitic pentru Agenția IPN.
Cel mai concludent caz este frauda bancară din Moldova, dezvăluită în 2014, după semnarea Acordului de Asociere. Doar după înghețarea asistenței bugetare directe în 2015 și reactivarea acesteia în 2016, UE a devenit mai precaută în raport cu autoritățile moldovenești, reamintește politologul.
Deci, a fost necesară o criză politică de proporții considerabile ca oficialii europeni să-și asume un rol mai expresiv în sporirea calității și preciziei de monitorizare a reformelor, accentuează Dionis Cenușa.
Cu toate acestea, pe lângă principialitate, instituțiile europene au nevoie de un simț tactic mai ascuțit la aplicarea condiționalității care, invocată prea târziu, își poate pierde efectul scontat, atenționează politologul.
O exemplificare relevantă a acestei deficiențe, menționată de Dionis Cenușa, reprezintă modificarea netransparentă a sistemului electoral în Moldova (2017), în contradicție cu principiile politice asumate față de partenerii externi, care nu a fost urmată de activarea condiționalității politice de către UE. În consecință, această scăpare a fost interpretată ca o încurajare de către guvernarea moldovenească și a provocat ulterior invalidarea alegerilor din Chișinău deja în 2018, scrie politologul.
Precedentele generate de autoritățile moldovenești oferă instituțiilor europene lecții utile pentru a recalibra abordarea sa nu doar față de Moldova, dar și vizavi de Georgia și Ucraina. Este riscant ca Bruxelles-ul să fie permisiv atunci când Bidzina Ivanișvili degradează instituțiile democratice, chiar dacă o face într-o formă mai ușoară decât Vladimir Plahotniuc. La fel, este periculos ca UE să fie prea lent sau nesigur în protejarea fermă a activiștilor pro-reformă și anti-corupție din Ucraina, în timp ce este foarte receptivă la apelurile societății civile moldovenești, concluzionează politologul.
