Decizia de săptămâna trecută a Consiliului European prin care Republica Moldova a obținut statut de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană oferă societății moldovenești noi șanse de îmbunătățire a vieții până la nivelul celui european, dar și pune noi sarcini pentru atingerea acestui obiectiv. În mod suficient de firesc, și șansele, și sarcinile țin în foarte mare parte de domeniul justiției, mai exact de reformarea acesteia. Or, procesul de reformare a justiției astăzi este promovat, apreciat și susținut de unii, respins și contestat de alții și mai puțin înțeles și resimțit de o a treia categorie din societate. Despre etapa actuală și sarcinile de viitor ale reformei justiției în Republica Moldova au discutat participanții la dezbaterea publică „Reforma justiției din Republica Moldova la etapa acordării statutului de candidat pentru aderare la UE: concepție, acțiuni practice, efecte, percepție generală”, organizată de Agenția de presă IPN.
Directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, Igor Boțan, a spus că, Comisia Europeană a publicat zece condiții pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească pentru a putea să intre în drepturile țării cu statut de candidat la aderarea la UE. Și aceste condiții trebuie îndeplinite până la sfârșitul anului 2022. Una dintre condiții este finalizarea cuprinzătoare a reformei justiției, să remedieze toate deficiențele indicate de către OSCE/ODIHR și Consiliul Europei, inclusiv Comisia de la Veneția. O altă condiție este lupta împotriva corupției la toate nivelurile, cu implicarea Centrului Național Anticorupție.
„Implementarea angajamentului de dezoligarhizare prin eliminarea influenței excesive a tot felul de grupuri în viața economică. Consolidarea luptei împotriva criminalității organizate, recuperarea activelor care au fost furate din sistemul bancar și care au avut loc în cadrul unor privatizări ale proprietății publice de o manieră frauduloasă. Reforma administrației publice – lucru foarte important. Mai este vorba despre finalizarea reformei managementului financiar. Este vorba, de asemenea, de implicare societății civile la toate nivelurile de reformare a vieții publice din Republica Moldova. O altă condiție se referă la respectarea drepturilor omului, a minorităților, a femeilor, așa cum prevede legislația națională, doar că aceste lucruri trebuie implementate”, a punctat din condiții Igor Boțan.
Potrivit expertului, și în programul de guvernare sectorul justiției ocupă rolul de bază, iar reformarea lui reprezintă un loc de frunte, alături de procesul de digitalizare. Cele mai importante instituții implicate în procesul de reformare a justiției, stipulate în acest program și în planul de acțiuni, sunt Guvernul, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor etc.
Judecătoarea Livia Mitrofan a declarat că reformele în sistem au pornit în anul 2009 și chiar a făcut parte din acele grupuri de lucru, având speranțe legate de aceste reforme, de îmbunătățirea lucrurilor în țară. „Ministrul justiției de atunci menționa că 70% din judecători sunt corupți, iar reforma era iminentă. Procesul a început pe toate segmentele – în modul de admitere și de promovare, în administrarea sistemului, s-a elaborat o nouă lege cu privire la răspunderea disciplinară, s-a modificat procedura penală, cea civilă etc. Însă ajunși în 2022, se discută despre aceeași reformă a justiției”, a regretat ea.
„Nu știu dacă este mai rău sau mai bine. Oricum, lucrurile s-au schimbat în sistemul judecătoresc. În primul rând, oamenii s-au schimbat. Eu activez la Judecătoria Chișinău, sediul Centru și noi suntem în proporție de 80% judecători tineri. Percepția a rămas precum că sistemul judecătoresc este corupt. Și dacă se vorbește permanent despre corupție în sistem, oamenii oricum vor crede în ea. Deși nu trebuie să negăm că sistemul tot are partea sa de vină în această percepție”, explică magistrata.
În opinia sa, percepția a rămas aceeași, deoarece persistă o mare doză de pasivitate a sistemului – judecătorii nu au reacționat la anumite evenimente ce se întâmplau în afara și în interiorul sistemului. Fiecare și-a examinat propriile dosare, motivând că nu este lucrul lor să vorbească despre problemele din sistem. În viziunea magistratei, o astfel de poziție este greșită. Inclusiv, atunci când a fost necesar, sistemul nu au încercat să comunice cu societatea și să clarifice anumite lucruri. „Atunci când au început reformele din sistemul judecătoresc, ele au deraiat din cauza persoanelor promovate în sistem. Lucrurile au început să meargă altfel, în sistem au început a apărea anumite presiuni, a apărut această frică și până la urmă fiecare s-a închis în biroul său”, a afirmat Livia Mitrofan. Totuși, potrivit ei, din 2019, judecătorii s-au schimbat – au devenit mai vocali, mai activi, au început a comunica, a veni cu critici etc.
Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, a declarat că schimbarea la față a justiției pentru ca ea să fie dreaptă și să fie într-adevăr justă nu este o cerință a Uniunii Europene, nu se face pentru UE. Or, cetățenii au răspuns foarte clar că-și doresc un sistem public, o justiție care să combată impunitatea, să judece corupții, să oprească furturile, să-i responsabilizeze pe cei care sunt în serviciul legii, al țării și al cetățenilor. Și acest deziderat s-a întărit și mai mult timp, pentru că lucrurile se schimbă și la nivel de percepție în societate.
„Cetățenii, când privesc, instituțiile publice, au așteptări de la sistem, de la politicieni, de la guverne ca să le rezolve problemele lor cotidiene. Or, injustiția, impunitatea sunt fenomene tolerate prea mult în Republica Moldova și nu a avut cum să nu supere oamenii, și nu avut cum să nu umple paharul peste margini. Răspunsul practic l-am văzut la alegerile parlamentare din 2021. Oamenii au mandatat politicienii care nu neapărat le-au promis marea și sarea, nu le-au promis salarii, pensii. Le-au dat mandat oamenilor noi care să le aducă dreptatea, să lupte împotriva corupției. Și lucrul acesta cred că contează foarte mult”, explică directorul IPRE.
Cât despre condițiile înaintate de către Comisia Europeană pentru ca țara să poată avansa în deschiderea negocierilor de aderare, acestea reflectă un proces început. Există o Strategie pentru asigurarea independenței și integrității justiției, actualizată și adoptată la începutul anului curent. Documentul stabilește un cadru foarte clar de reforme și de măsuri pentru a face sistemul de justiție mai integru și mai independent. De asemenea, au fost pornite procese ce țin de reforma justiției cu aplicarea măsurilor tranzitorii. „Deși de-a lungul timpului justiția a tot fost reformată, au fost adoptate legi, dar lucrurile nu s-au schimbat, pentru că nu s-a schimbat atitudinea politicienilor în raport cu instituția justiției, care a fost folosită în interese proprii. Legile erau prezentate ca realizare, însă au rămas doar pe hârtie și din acest considerent acum este o abordare extraordinară”, a spus Iulian Groza.
Dezbaterea face parte din proiectul Agenției IPN „Suport pentru reforma justiției prin mediatizarea în format multimedia a cazurilor de rezonanță de presupusă injustiție”.
