În anul 2015, Parlamentul a aprobat modificări semnificative a cadrului de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale. Însă, mai multe analize denotă că reforma nu și-a atins scopul. Reprezentanții Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) și cei ai Consiliului Național al Tineretului din Moldova (CNTM) consideră că actualul mod finanțare influențează direct modul în care femeile și tinerii se implică în procesul politic, întrucât deoarece aceste două categorii din politica moldovenească sunt mai puțin „avute”, comparativ cu bărbații din politică.
Alina Andronache, consultantă CPD, a declarat la o conferință de presă la IPN că dintre cele trei obiective majore ale reformei finanțării partidelor politice un oarecare nivel de progres a fost înregistrat la capitolul transparența veniturilor și cheltuielilor partidelor politice. Plafonarea donațiilor nu a redus din costul campaniilor și a partidelor, iar introducerea finanțării partidelor din bugetul de stat nu a redus finanțarea din surse private.
Consultanta Centrului a menționat că de asemenea, analizele arată că veniturile utilizate de către concurenți în campaniile electorale au crescut în ultimii șapte ani. Doar într-un ciclu electoral, veniturile sau costurile declarate ale concurenților electorali au crescut: în 2010 – de 2,04 ori, comparativ cu 2009, iar în 2014 – de 3,56 ori, comparativ cu 2010. Veniturile declarate în campania electorală pentru alegerile generale locale din 2015au crescut de 2,24 ori, comparativ cu 2011.
În anul 2016, veniturile declarate de partidele politice la CEC au constituit 96,3 milioane de lei. Doar în primele șase luni ale anului 2017, partidele politice deja au declarat 80,9 milioane de lei. Potrivit Alinei Andronache, în situația în care costul financiar al vieții politice este în creștere, capacitatea financiară a candidaților devine un element esențial de a accede la funcții de putere. Întrucât tinerii și femeile din politica moldovenească sunt mai puțin „avuți” comparativ cu bărbații din politică, acest lucru constituie o barieră semnificativă în asigurarea reprezentării echitabile a tinerilor și a femeilor în procesul decizional.
Reprezentanții CPD și CNTM vin cu mai multe propuneri pentru reforma finanțării partidelor și campaniilor electorale. Astfel, se propune ca plafonul veniturilor să fie micșorat de 30 de ori, iar plafonul donațiilor să fie micșorat de 50 de ori. Reprezentanții celor două structuri mai propun ca 20% din valoarea alocațiilor anuale de la bugetul de stat să fie utilizate pentru promovarea și încurajarea participării femeilor în procesul politic și electoral, iar 10% din valoarea alocațiilor primite să fie utilizate pentru promovarea și încurajarea tinerilor. O altă propunere prevede că partidele în care activează organizații ale femeile și ale tinerilor să delege responsabilitatea de gestionare a fondurilor respective acestora.
