Analiza IPN: Ajunse pe ultima sută de metri, pregătirile pentru „referendumul din Găgăuzia” se desfăşoară în atmosfera unor acţiuni „extraordinare” atât din partea Chişinăului, cât şi a Comratului. În opinia experţilor, caracterul incandescent al situaţiei poate conduce la necesitatea de a căuta din nou o soluţie pentru „chestiunea găgăuză”.
---
Chişinăul a adoptat măsuri
Conducerea centrală a Republicii Moldova, care mai înainte prefera să se abţină de la întreprinderea unor acţiuni bruşte contra iniţiatorilor desfăşurării în Găgăuzia a referendumului cu privire la cursul de politică externă al ţării, pe parcursul ultimelor săptămâni dinaintea plebiscitului a procedat la acţiuni hotărâte. Astfel, judecătoria din Comrat a stopat, iar apoi şi a anulat, la demersul oficiului local al Cancelariei de Stat, hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la desfăşurarea pe 2 februarie a referendumului local. După cum se menţionează în textul hotărârii instanţei de judecată, adoptate pe 3 ianuarie, deputaţii, propunând spre consultarea populaţiei a chestiunilor de importanţă naţională, au depăşit cadrul competenţei lor.
Peste o săptămână, la 9 ianuarie, Procuratura Generală a anunţat despre intentarea urmăririi penale în cazul hotărârilor, adoptate de Adunarea Populară. În opinia Procuraturii, deputaţii APG au încălcat un şir de prevederi ale Constituţiei, ale legislaţiei electorale şi ale altor acte legislative, şi din această cauză există tot temeiul de a intenta un dosar penal conform părţii 3, articolul 352 al CP al RM, care prevede condamnarea la privaţiune de libertate pe un termen de la 5 la 8 ani.
Nu a rămas indiferentă nici Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova, în coordonare cu care urmează să se desfăşoare referendumurile locale, dar care, cu toate acestea, nu a fost antrenată deloc în procesul controlului asupra procedurii de exprimare a voinţei găgăuze. După cum a menţionat într-un interviu acordat ziariştilor Ştefan Urîtu, vicepreşedinte al CEC, în Găgăuzia se întreprinde tentativa de a substitui structura pe care acesta o reprezintă şi din această cauză, după toate probabilităţile, va fi adresat demersul respectiv organelor competente. „Organele de ocrotire a drepturilor urmează să reacţioneze din proprie iniţiativă în legătură cu adoptarea hotărârii APG. Între altele fie spus, lucrul acesta trebuia să fie făcut mai înainte, pentru că acolo demult se comit încălcări”, a menţionat Urîtu.
Comratul a ameninţat cu un congres
Se pare că acţiunile structurilor de stat moldoveneşti, care încearcă să menţină Găgăuzia în cadrul legislativ, pe care aceasta, în opinia Chişinăului, îl încalcă, nu au avut niciun efect asupra reprezentanţilor autorităţilor găgăuze. Dimpotrivă, judecând după evenimentele din autonomie, intenţia de a desfăşura referendumul a devenit şi mai tranşantă. Pe 17 ianuarie, la Comrat, va avea loc o şedinţă extraordinară a Adunării Populare. Unica chestiune de pe agenda sesiunii speciale va fi cea cu privire la situaţia social-politică din UTA Gagauz-Yeri. Potrivit unor informaţii, aleşii poporului vor examina pe parcursul discutării acestei chestiuni posibilitatea de a desfăşura înainte de referendum „a unui congres al deputaţilor de toate nivelurile” – un fel de „vece” a întregului popor cu participarea conducătorilor şi consilierilor din toate localităţile, a autorităţilor raionale, precum şi a reprezentanţilor puterii legislative şi executive a autonomiei.
De remarcat că astfel de congrese s-au desfăşurat pentru ultima dată în regiune aproape un sfert de secol în urmă şi anume în cadrul acestora au fost proclamate toate hotărârile, care au condus la începutul anilor ”90 la dezbinarea moldo-găgăuză. Ulterior, ameninţările cu privire la desfăşurarea unor astfel de activităţi au răsunat de fiecare dată în timpul agravării serioase a relaţiilor dintre Chişinău şi Comrat.
Taraclia „nu s-a răzgândit”
În afară de Găgăuzia, autorităţile din ţară nu dispun de o perspectivă de compromis nici în relaţiile cu conducerea raionului Taraclia, care a adoptat o hotărâre în susţinerea referendumului din Găgăuzia. Vom aminti, că pe 2 februarie, aici urmează să se desfăşoare consultarea publică a populaţiei, în cadrul căreia în fiecare localitate vor avea loc adunări ale cetăţenilor cu votarea deschisă a aceloraşi chestiuni, care vor fi propuse spre decizia alegătorilor din Autonomia Găgăuziei.
Pe 11 ianuarie, la Taraclia, urma să sosească într-o vizită de lucru Iurie Leancă, prim-ministru al Republicii Moldova. La întâlnire au sosit conducerea raionului şi a oraşului, reprezentanţii organizaţiilor obşteşti bulgare. Scopul oficial al vizitei anunţate nu l-a făcut nimeni public. Totodată, în opinia lui Serghei Filipov, primar al oraşului Taraclia, Leancă conta să facă autorităţile raionale să se răzgândească şi să se dezică de a susţine iniţiativa Găgăuziei vecine. Aşa sau altfel, şeful Executivului moldovenesc şi-a anulat în ultimul moment sosirea sa, pe motiv de boală. Nu au sosit cu el nici cei cinci viceminiştri din Guvern, a căror aflare la Taraclia a fost, de asemenea, planificată.
Cu toate acestea, în lipsa lui Leancă, adunarea activului raional, totuşi, a avut loc la Taraclia. Demnitarii şi activiştii locali care au luat cuvântul au confirmat, practic, în unanimitate intenţiile lansate anterior cu privire la ziua de 2 februarie, dedându-se, totodată, unor critici deloc plăcute în adresa conducerii Moldovei.
Tensiunea se va intensifica?
În opinia experţilor, radicalizarea relaţiilor dintre elitele politice regionale şi centrale ar putea să repună ţara în situaţia din anii ”90. După cum a declarat pentru IPN comentatorul politic din Găgăuzia, Alexandr Angheli, la ora actuală, ca şi acum 20 de ani, poziţiile Chişinăului şi ale Comratului se exclud reciproc tot mai mult.
„Găgăuzia şi-a menţinut, pe parcursul anilor în care a beneficiat de statutul său de autonomie, izolarea sa de Moldova în chestiunile de politică externă. Mai mult, conducerea din ţinut insistă asupra dreptului autonomiei de a participa la elaborarea acestei politici. Chişinăul, la rândul său, nu-şi poate permite să pună elaborarea politicii externe a unei ţări întregi în dependenţă de acţiunile unei unităţi administrative”, consideră expertul. În opinia sa, această contradicţie a existat întotdeauna pe parcursul ultimilor 20 de ani, dar nu în forme grave dat fiind faptul că politica externă a RM ori că se manifesta prin pasivitate, ori că ea corespundea doleanţelor celor de la sud. „Situaţia a început să se înăsprească odată cu intensificarea evidentă a proceselor de apropiere a Moldovei de România şi de Uniunea Europeană din ultimii ani. Tensiunea va spori şi, la un moment dat, Chişinăul se va pomeni din nou în situaţia de a soluţiona „chestiunea găgăuză”, a conchis Angheli.
Veaceslav Craciun, IPN
