Referendumul din 20 octombrie are ca scop introducerea în Constituția Republicii Moldova a unor dispoziții care să consacre integrarea europeană drept obiectiv strategic al statului și să sublinieze identitatea europeană a poporului moldovean. Modificările nu afectează articolul 142 din Constituție, care reglementează condițiile pentru modificarea altor dispoziții constituționale, inclusiv cele referitoare la suveranitate și neutralitate. Aderarea la Uniunea Europeană nu implică nici limitarea suveranității, nici renunțarea la statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Doar în cazul unirii cu un alt stat sau al aderării la o alianță militară ar fi necesară revizuirea Constituției prin participarea a cel puțin jumătate din cetățeni.
Aceste precizări au fost făcute de Polina Panainte, secretul Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) și director de program la Asociația ADEPT, solicitată de IPN în contextul discuțiilor despre referendum și al unor afirmații potrivit cărora plebiscitul ar reprezenta o amenințare la adresa suveranității statului și că validarea sa ar necesita participarea la urne a cel puțin jumătate din cetățenii cu drept de vot, nu doar o treime, cum este prevăzut.
„Suveranitatea Republicii Moldova aparține poporului, conform articolului 2 din Constituție. Acest articol nu este supus modificării prin Referendumul din 20 octombrie. Dimpotrivă, poporul, în calitate de deținător al suveranității, este invitat să se exprime cu privire la includerea în Constituție a unor prevederi ce vizează integrarea europeană, un obiectiv care a fost promovat constant de toate guvernele de la obținerea independenței”, a menționat secretarul CALC.
Polina Panainte spune că alinierea Republicii Moldova la standardele și politicile Uniunii Europene nu este ceva nou. Din 1994, Republica Moldova a încheiat și implementat o serie de acorduri cu UE, fără să fie afectată suveranitatea statului. În 1994, Parlamentul, având majoritatea deținută de Partidul Democrat Agrar din Moldova, a ratificat Acordul de Parteneriat și Cooperare cu UE. În 2005, guvernarea Partidului Comuniștilor a semnat Planul de Acțiuni UE-Moldova, iar în 2014, Alianța pentru Integrare Europeană a ratificat Acordul de Asociere cu UE. Toate aceste etape au contribuit la integrarea europeană, fără a ridica suspiciuni cu privire la afectarea suveranității statului.
Mai mult, Constituția prevede, în articolul 8, că Republica Moldova se obligă să respecte tratatele la care este parte. Intrarea în vigoare a unui tratat internațional conținând dispoziții contrare Constituției va trebui precedată de o revizuire a acesteia. Această prevedere, existentă de ani buni, nu a generat niciodată dezbateri privind o eventuală atingere a suveranității statului, menționează experta.
„Referendumul din 20 octombrie nu pune sub semnul întrebării suveranitatea Republicii Moldova. Dimpotrivă, integrarea europeană, ca obiectiv strategic, este o cale pe care statul nostru a urmat-o cu consecvență de-a lungul anilor, fără a compromite suveranitatea națională. Avizul Curții Constituționale susține acest fapt, menționând că Republica Moldova va rămâne o entitate suverană, cu dreptul de a denunța tratatele internaționale atunci când nu mai dorește să fie parte la acestea, conform Convenției de la Viena din 1969. Prin urmare, cetățenii sunt încurajați să participe la referendum, fiind conștienți că suveranitatea și drepturile statului nu sunt periclitate”, a mai precizat Polina Panainte.
