Femeile care trăiesc în sărăcie, cele care nu sunt angajate în câmpul muncii și depind de prestațiile sociale sunt cele mai vulnerabile la violența în bază de gen. Abilitarea economică a femeilor ar putea fi o soluție eficientă de prevenire și combatere a acestui fenomen negativ. Sunt concluziile unui studiu realizat în UTA Găgăuzia de experta internațională Elena Bazueva, transmite IPN.
În cadrul unui eveniment online de prezentare a cercetării, Elena Bazueva a menţionat că fiecare a treia femeie în lume şi fiecare a patra femei în ţările UE, pe parcursul vieţii lor, s-au ciocnit măcar o dată cu violenţă din partea partenerului de viaţă. În Republica Moldova, în 2018, nivelul de răspândire a violenţei împotriva femeilor constituia 73%. Factorii care influenţează nivelul violenţei împotriva femeilor ţin de dependenţa financiară, statului ei pe piaţa muncii, mărimea şi forma salariului pe care îl primeşte sau activitatea pe care o îndeplineşte. Asupra răspândirii violenţei împotriva femeilor mai contribuie şi posesia unei locuinţe proprii, nivelul lor de studii, dar şi nivelul egalităţii de gen în ţară.
Studiul constată că, în cazul femeilor cu vârsta cuprinsă între 35 și 54 de ani din UTA Găgăuzia, nivelul șomajului îl depășește pe cel al bărbaților din aceeași categorie de vârstă. Ca o tendință pozitivă pe piața națională și regională se atestă creșterea numărului total de întreprinderi. În cazul UTA Găgăuzia, această majorare se datorează inclusiv unor afaceri care pun accentul pe implicarea capitalului uman: educație, asistență medicală și socială, artă, divertisment și recreere, care presupun inclusiv angajarea femeilor. Totodată, sectorul asociativ din regiune desfășoară programe axate pe reducerea segregării în bază de gen pe piața muncii.
Studiul a analizat și percepțiile privind violența în bază de gen. Conform rezultatelor unui sondaj realizat în 2018 de OSCE, fiecare a doua femeie (45%) consideră că prietenii ei ar fi de acord că „violența față de femei este adesea provocată de victimă” (pentru comparație, în țările Uniunii Europene acest indicator este de doar 15%). În aceste condiții, mediul social nu intervine în cazurile de violență, considerându-le chestiuni private.
Autoarea a evaluat posibilitățile de extindere a oportunităților economice pentru femei și a conchis că este necesară implementarea eficientă a mecanismelor legale în acest domeniu. La fel, femeile trebuie să fie mai bine informate privind politicile de egalitate de gen, combaterea violenței și mecanismele de protecție, drepturi și oportunități.
Bașcanul UTA Găgăuzia, Irina Vlah, a menționat în cadrul evenimentului că democraţia este construită pe dreptul fiecărui om şi pe libertatea fiecăruia la opinie, fără a încălca legea. „Democraţia nu permite violenţa verbală şi, mai ales, fizică. Orice acţiune care atentează la demnitatea omului, la dreptul acestuia la opinie, este o încălcare a democraţiei. La baza democraţiei stă respectul reciproc şi capacitatea de a susţine pe cel apropiat, chiar dacă el are o părere absolut diferită de a ta”, a spus başcanul. „Îndemn toate femeile să creadă în ele și să învețe. Iar autoritățile, la rândul lor, vor lua măsuri pentru a se asigura că oportunitățile de învățare sunt suficiente și accesibile”, a fost mesajul Irinei Vlah.
Dima Al-Khatib, reprezentantă rezidentă, PNUD Moldova, a spus că problemele violenței în bază de gen și accesului femeilor pe piața muncii sunt indivizibile și există multiple bariere în acest sens: stereotipuri, educație, diferențe de salarizare, acces la oportunități de finanțare – toate acestea afectează viața femeilor și influențează dezvoltarea societății. „Promisiunea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă de a nu exclude pe nimeni din procesul de dezvoltare nu poate fi realizată fără a pune capăt violenței împotriva femeilor și fetelor”, a opinat Dima Al-Khatib.
Cercetarea a fost elaborată în proiectul „Combaterea violenței împotriva femeilor în Republica Moldova: explorând și învățând din soluțiile locale”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Republica Coreea.
