Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a lansat două studii despre sistemul educaţional din Republica Moldova şi educaţia privind drepturile omului. Studiile conţin recomandări care vor fi analizate şi propuse pentru a completa Codul educaţiei, transmite Info-Prim Neo. Viceministrul educaţiei, Loretta Handrabura, a menţionat în cadrul prezentării că prin studiul „Educaţia şi Dezvoltarea umană: provocări curente de perspectivă” s-a dorit a atrage mai multă atenţie la accesul la educaţie, calitatea procesului de studii, calitatea pregătirii cadrelor didactice şi finanţarea sistemului educaţional. Una din recomandări ar fi ca în Codul educaţiei să fie inclus capitolul descentralizării sistemului educaţional. Autorităţile centrale ar trebui să deţină doar rolul de promovare a politicilor educaţionale, de creare a standardelor naţionale, de evaluare şi acreditare a instituţiilor educaţionale. Prevederile specifice din legislaţie ar trebui să prevadă baza legală pentru educaţia generală. De asemenea, Codul educaţiei trebuie să prevadă clar că scopul acţiunilor educaţionale pentru persoanele cu dizabilităţi este integrarea lor în societate. Loretta Handrabura a mai spus că trebuie să fie schimbate şi accentele în privinţa examenelor de bacalaureat. „Noi vedem că rezultatele la BAC nu corelează cu cunoştinţele acumulate pe parcursul a 12 ani. De aceea, vom interveni cu o altă formulă la admitere. Nu putem spune, deocamdată, despre ce este vorba, dar tot mai multe voci pledează pentru un singur test cu mai multe întrebări prin care absolventul va da dovadă că este pregătit pentru facultate”, a menţionat viceministrul. Directorul de programe al Institutului de Politici Publice, Anatol Gremalschi, spune că este necesar ca în instituţiile de învăţământ să fie implementat managementul bazat pe rezultate şi nu pe vechime în muncă sau grad didactic. „Este o greşeală când sistemul de învăţământ se bazează pe stagiul de muncă, noi propunem ca un cadru didactic să fie considerat bun atunci când are realizări şi nu 35 de ani de muncă”, a subliniat Anatol Gremalschi. Totodată, sistemul educaţional trebuie să fie unul deschis, astfel ca cineva care revine dintr-o ţară străină să-şi poate confirma aici meseria pe care a învăţat-o peste hotare. Cel de-al doilea studiu, se numeşte „Educaţia în domeniul Drepturilor omului” şi analizează cum sunt cunoscute şi respectate drepturile omului în sistemul de învăţământ. Loretta Handrabura a subliniat că trebuie revăzute programele cursurilor „Educaţie civică” şi „Noi şi Legea”. Prin aceste obiecte trebuie să se pună un accent mai evident pe cunoaşterea drepturilor şi a obligaţiilor, pe noţiunile de toleranţă, cunoaştere, nondiscriminare. Aceste recomandări vor fi analizate la Congresul Republican al pedagogilor care se va desfăşura în luna august, ca mai apoi, Codul educaţiei să fie remis spre aprobare. Deocamdată, Guvernul a stabilit moratoriu pe acest document, după nemulţumirile manifestate de corpul academic.