Comisiei Electorale Centrale i se va recomanda să interzică deschiderea secţiilor de votare în spaţiile greu accesibile pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru că astfel le este îngrădit dreptul la vot. Directorul executiv al Centrului de Asistenţă Juridică pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Vitalie Meşter, a declarat într-o conferinţă de presă la IPN că autorităţile publice locale sunt obligate să pună la dispoziţie edificii accesibile pentru persoanele cu dizabilităţi, dar acest lucru nu se respectă întotdeauna.
„Recomandarea societăţii civile către Comisia Electorală Centrală este să facă o reevaluare a instituţiilor publice în cadrul cărora se deschid secţiile de votare. Acest proces ar trebui să fie realizat în perioada dintre scrutinele electorale, mai ales că acestea au loc frecvent în Republica Moldova, pentru ca să se reuşească strămutarea secţiilor de votare în caz de necesitate în spaţii accesibile”, a spus Vitalie Meşter, subliniind că, atunci când se fac ajustări, trebuie să se ia în calcul cerinţele tuturor persoanelor cu dizabilităţi, nu doar a celor cu dizabilităţi locomotorii.
O recomandare este ca Centrul de instruire continuă în domeniul electoral să instruiască membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare implicit cu referire la adaptarea rezonabilă a secţiilor de votare, făcându-le cunoscut Regulamentul cu privire la accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilităţi.
Vitalie Meşter a subliniat că este necesar să se promoveze practica plicului trafaret, în care este introdus buletinul de vot şi este oferit persoanelor cu deficienţe de vedere pentru a putea vota neasistaţi. La ultimele alegeri, mulţi dintre preşedinţii birourilor electorale nici nu cunoşteau despre acest plic trafaret, deşi reprezintă o condiţie necesară pentru exercitarea dreptului la vot de către persoanele cu deficienţe de văz. Din lipsă de informaţie, multe persoane cu deficienţe de văz nu ştiau numărul exact în buletinul de vot al candidatului pentru care doreau să voteze şi erau nevoite să întrebe, ceea ce presupune încălcarea dreptului la vot direct.
Potrivit unor constatări ale organizaţiei, aproape jumătate din cele 160 de secţii de votare monitorizate pe perioada alegerilor prezidenţiale din acest an nu au fost deloc accesibile pentru persoanele cu dizabilităţi, iar 41% au fost parţial accesibile. 16 promotori locali, selectaţi din rândul persoanelor cu dizabilităţi, au oferit membrilor birourilor electorale sugestii de adaptare a secţiilor de votare, astfel ca acestea să devină accesibile. Datorită intervenţiilor promotorilor, prezenţa la vot a persoanelor cu dizabilităţi din localităţile monitorizate a constituit 31,6% şi este în creştere cu 11,6 puncte procentuale comparativ cu media din timpul alegerilor locale din 2015.
