Războiul de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei vecine s-a impus ca unul dintre cele care a marcat viața oamenilor foarte mult, dacă nu chiar cel mai mult în anul trecut și este de așteptat că o va influența și în continuare. Care au fost tendințele acestui război în anul care a trecut, cum poate evolua el în anul care a început și câte șanse sunt ca în loc de război să vină multa așteptata pace – au discutat participanții la dezbaterea publică „Războiul și Pacea în anul 2024”, organizată de Agenția de presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că, din punctul de vedere al Ucrainei și al comunității internaționale – state și instituții europene – războiul declanșat pe 24 februarie 2022 de Rusia împotriva Ucrainei este o agresiune militară îndreptată spre nimicirea statului ucrainean, însoțit de crime de război, investigate de instituțiile internaționale specializate. „Punctul de vedere oficial al Rusiei camuflează agresiunea împotriva statului vecin, pe care îl numește frățesc, cu termeni inventați special în acest sens precum că Ucraina ar fi anti-Rusie și de aceea ar trebui dezarmată și denazificată”, explică expertul.
Potrivit lui, aliații Ucrainei în mod oficial sunt statele care fac parte din Grupul de Contact pentru Apărare a Ucrainei, cunoscut și sub numele de formatul „Ramstein”. Este vorba despre o coaliție internațională ai cărei membri oferă asistență militară Ucrainei pentru a respinge invazia rusească. La lucrările grupului participă peste 50 de țări – toate țările Blocului NATO, majoritatea statelor UE și aliații din Africa și Asia.
„Rusia nu are aliați declarați în războiul împotriva Ucrainei, cu excepția Belarusului. Neoficial, Rusia consideră drept aliați ai săi statele care nu au votat rezoluțiile ONU de condamnare a agresiunii împotriva Ucrainei. Ar fi vorba din punct de vedere al Rusiei de aproximativ 35 de state. Dar și statele care livrează armamente, în special Iranul și Coreea de Nord, precum și statele care o ajută să evite sancțiunile impuse de Occident. Este vorba despre un șir de state membre CSI – Kazahstan, Armenia, dar și state mari, precum este China, India etc.”, a mai spus Igor Boțan.
Directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Marin Gherman, lector universitar, dr. la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, a ținut să precizeze că acest război poate fi considerat o continuare a războiului din 2014. „În februarie anul acesta vom marca 2 ani de război sau 10 ani de război. Să nu uităm că Rusia a atacat Ucraina începând cu anexarea Crimeii și sprijinirea mișcărilor separatiste. Totuși, după 24 februarie 2022, au fost câteva perioade distincte. Prima perioadă a fost cea privind apărarea Ucrainei și apărarea Kievului. Mult timp Kievul a fost sub primejdia asediului și ocupării. A urmat retragerea trupelor ruse în urma eroismului armatei ucrainene și respingerea acestei ofensive, cu o perioadă lungă de luptă în Donbas, când Rusia s-a concentrat pe ocuparea teritoriilor republicilor autoproclamate, Donețk și Lugansk. Ulterior, au văzut că este prea mare acest scop pe care și l-au pus și resursele umane sunt prea mici pentru a atinge ocuparea Kievului și răsturnarea guvernului. A urmat o perioadă fericită pentru armata ucraineană – contraofensiva de succes din regiunea Harkov și contraofensiva de succes din Herson, când ucrainenii au eliberat o mare parte din teritoriile ocupate de armata rusă. Și pe acest ton fericit s-a încheiat 2022”, explică Marin Gherman.
Potrivit lui, anul 2023 a început cu o luptă de poziții și multe speranțe de la armata ucraineană cu privire la organizarea unei contraofensive. Însă aceasta a fost lansată cu mare întârziere, în iunie 2023. „Atunci s-a discutat foarte mult despre contraofensivă, iar Kievul se plângea că nu are suficient armament pentru acest lucru, nu are superioritate aeriană și multe alte componente importante. Contraofensiva ucraineană, spre regret, nu și-a atins scopurile. Or, cei din Occident credeau că vor fi eliberate teritoriile ucrainene după scenariul anului 2022”. Și într-un final, spune Marin Gherman, contraofensiva a generat ca efect colateral o oboseală de războiul din Ucraina și în Occident.
„Au fost efecte economice și anume sărăcirea populației. Ucraina este într-o situație economică foarte proastă. Este total dependentă de sprijinul economic occidental. Ucraina este, din mai 2022, total dependentă de muniția și armamentul care vine din Occident. De aceea, și această panică sau îngrijorare la Kiev, pe care o observăm la sfârșitul anului 2023 și la începutul acestui an – ce ar putea să facă Ucraina dacă va fi lăsată de una singură să se apere de agresiunea Federației Ruse? Deci, contextul acesta – ce ar fi dacă va fi lăsată? – este cred subiectul principal al discuțiilor în mediile analitice internaționale la începutul acestui an”, susține lectorul universitar.
Marin Gherman a mai spus că, la nivel ideologic, există în continuare un sprijin foarte mare al populației pentru eforturile autorităților ucrainene de a se apăra. Potrivit lui, nimeni din Ucraina nu este de acord cu ideea vehiculată în presa de propagandă și chiar și în cea occidentală de a ceda anumite teritorii. Or, au fost prea multe victime și jertfe pentru a discuta despre cedări teritoriale în fața Rusiei. Totodată, Rusia este văzută în calitate de inamicul principal al Ucrainei în rândul a 95% din populație.
Constantin Dicusar, jurnalist la publicația Podul.ro, consideră că anul 2023 a fost unul mai dificil pentru Ucraina. Și aceasta pentru că țara vecină nu și-a atins mai multe obiective legate de eliberarea teritoriilor sale, cum ar fi regiunea Herson, Zaporojie și chiar și regiunea Donbas. Or, în rândul populației, dar și în rândul partenerilor externi existau foarte multe și mari așteptări în acest sens.
„Acum fiecare partener al Ucrainei a avut și are contribuția proprie la ajutorarea acestui stat. Totuși, Statele Unite ale Americii sunt cele care au cea mai mare pondere în acordarea unui suport militar. Iată de ce și există o presiune atât de mare pe umerii SUA și implicit pe Congresul american, care tergiversează acordarea ajutorului financiar”, susține jurnalistul.
În opina sa, această situație are legătură și cu alegerile care vor urma în 2024 și anume alegerile prezidențiale din Statele Unite. Și acest factor se reflectă și asupra suportului economic și militar care vine din partea partenerilor către Ucraina.
Constantin Dicusar este de părere că, fără suportul partenerilor internaționali pentru Ucraina, tabloul probabil nu ar fi fost același care este în prezent. „Ucraina are deja o experiență de rezistență, sunt mai mult de doi ani de rezistență militară. Totuși, aliații i-au furnizat Ucrainei suficient sprijin și ajutor militar pentru a rămâne pe pozițiile pe care se află în acest moment. Discuția era despre contraofensivă și că nu avansează ucrainenii. Dar în acest moment cred că avem un război de uzură, un război de poziții – ceva asemănător cu fazele finale ale Primului Război Mondial”, a mai declarat Constantin Dicusar.
Dezbaterea publică cu tema „Războiul și Pacea în anul 2024” este ediția a 298-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
