Războiul din vecinătate: cronica IPN de ieri până azi, 11 august

Balticii- da, Scholz - ba

Parlamentul leton a calificat Rusia ca stat care sprijină terorismul. De asemenea, acest legislativ baltic a cerut țărilor UE să nu mai elibereze vize cetățenilor din Rusia și Belarus.

Ministerul Afacerilor Externe al Letonia a anunțat că vor avea loc modificări în legislație, potrivit cărora, în cazul obținerii cetățeniei ruse, locuitorii acestei țări vor trebui să părăsească țara.

Estonia a decis să închidă granițele pentru cetățenii ruși cu vize Schengen deja obținute, a anunțat Ministerul de Externe al țării, specificând că vor avea loc unele excepții.

Cancelarul german Olaf Scholz a spus că nu sprijină ideea unei interdicții generale pentru intrarea rușilor în UE, de exemplu, în scopuri turistice: „Acest război este al lui Putin. Și, prin urmare, îmi este greu să accept această idee (de fără vize pentru ruși)”.

HIMARS ar fi lovit mai crâncen

CNN a publicat o investigație în care experții exclud categoric utilizarea HIMARS în lagărul de detenție Olenovka, unde au fost masacrați peste 70 de prizonieri ucraineni. Fotografiile după incendiu arată că pereții sunt încă în picioare și cea mai mare parte a acoperișului este intact.

Totul e la nivel de „ZIL-130”

Serviciile de informații britanice pun la îndoială faptul că Rusia va putea să mențină unele exporturi de blindate de luptă. Întâi și-ntâi, pentru că are nevoie de ele în Ucraina.

Analiștii notează că de multă vreme Federația Rusă a considerat industria de apărare una dintre cele mai de succes la export. Însă din cauza eșecurilor trupelor ruse din Ucraina, credibilitatea față de multe sisteme de arme ale Rusiei este acum subminată.

Interesant, au fumat ”Прима” sau alt „rahat lucum” pe aerodromul Saki?

Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW) constată că oficialii ruși ”rămân îngrijorați” de atacul din 9 august asupra bazei aeriene Saki, unde au fost distruse cel puțin opt avioane rusești și mai multe clădiri. De asemenea, analiștii cred că forțele de ocupație ar putea amâna data referendumurilor privind anexarea teritoriilor ocupate ale Ucrainei, deoarece anexarea ar fi un obstacol pentru negocierile de încheiere a războiului în orice condiții.

În urma exploziilor de la baza aeriană din Crimeea, Rusia a suferit cea mai mare pierdere de aviație într-o singură zi de la cel de-al Doilea Război Mondial, scrie CNN. Potrivit aceleiași surse, cel puțin șapte avioane au fost distruse. BBC News, New York Times și Institutul American pentru Studierea Războiului scriu că cel puțin opt avioane au ars pe aerodrom, Radio Libertatea – nouă, la fel ca și comandamentul Operațional Sud.

Imediat după incident, Ministerul Apărării al Federației Ruse a declarat că exploziile nu au provocat victime în rândul militarilor.

Moscova respinge versiunea conform căreia Ucraina se află în spatele exploziilor de la aerodrom. Anterior, Rusia a amenințat în mod repetat că va recurge la arme nucleare, dacă Crimeea va fi atacată de ucraineni.

Europenii înțeleg că ucrainenii luptă pentru ei

O conferință a aliaților nord-europeni în sprijinul Ucrainei a început la Copenhaga, la care participă peste 20 de țări. „Împreună cu cei 23 de colegi ai noștri, vom analiza cum putem găsi modalități să ne sporim asistența pentru Ucraina” - a declarat în deschiderea conferinței gazda acesteia, ministrul danez al apărării Morten Bodskov.

Președintele Volodymyr Zelensky a ținut un discurs, spunând că Rusia ar putea provoca cel mai mare accident atomic la centrala nucleară Zaporojie, „și, în ceea ce privește consecințele reale, ar putea fi o catastrofă mai mare chiar decât cea de la Cernobîl, dar de fapt – aceeași utilizare a armelor nucleare de către Rusia, dar fără o aplica vreo bombă.”

„Este o datorie față de națiunile noastre și față de toate generațiile viitoare de oameni liberi să facă totul pentru a opri Rusia, să asigure înfrângerea ei în acest război și să stabilească că niciun stat nu poate repeta această teroare”, a subliniat președintele ucrainean.

Criminalii știu să aranjeze judecăți nedrepte

Invadatorii intenționează să aranjeze la Mariupol un „proces” al apărătorilor ucraineni de la Azov, aceasta urmând a avea loc de Ziua Independenței Ucrainei pe 24 august, a declarat primarul orașului Mariupol Vadim Boicenko. Totodată, el a precizat că încă nu există o decizie definitivă, fiind luate în considerare și alte date.

Anterior, s-a relatat că filarmonica locală este pregătită pentru a găzdui „procesul”. În special, acolo au fost instalate cuști pentru prizonierii de război ucraineni. Potrivit lui Boicenko, în închisorile „DNR” sunt ținuți peste 10.000 de oameni, mulți dintre ei militari.

Și belarușii vor să elibereze Ucraina de ucraineni

Aproximativ 13.000 de militari belaruși au acceptat să participe la războiul împotriva Ucrainei, a declarat Aleksei Gromov, adjunct de direcție în Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei: „Șase batalioane ale forțelor armate ale Belarusului sunt desfășurate de-a lungul frontiera de stat a Ucrainei și îndeplinesc sarcini în zonele învecinate cu Ucraina.

Conform datelor preliminare, până la 13.000 de militari, activi și foști, cu experiență specială, inclusiv OMON, au semnat contracte de participare la războiul împotriva Ucrainei. Gromov a adăugat că Rusia invită străini din Siria, Mali, Laos și Uzbekistan pe poligoanele din Belarus, urmând a-i folosi în luptă împotriva Ucrainei: „Există suspiciuni că, în ajunul Zilei Independenței Ucrainei, Rusia ar putea înscena moartea străinilor, pentru a demoniza Forțele Armate ale Ucrainei și pentru a implica, în final, Belarusul în ostilități”.

Vezi și:

Războiul din vecinătate: cronica IPN de ieri până azi, 11 august

Războiul din vecinătate: cronica IPN de ieri până azi, 11 august

Interviu | Armand Goșu: Alegerile parlamentare vor diviza scena politică în pro și anti Rusia

Recente

Interviu | Armand Goșu: Alegerile parlamentare vor diviza scena politică în pro și anti Rusia

Femeie de 43 de ani, reținută de poliție pentru corupție electorală

Rusia va încerca să întrerupă votul în diasporă, spun surse din MAI și Guvern

Ambasadorul României: „Presiunile Rusiei sunt foarte înalte. Admirăm reziliența Moldovei”

RETROSPECTIVA „IPN CHIȘINĂU”

Ambasadoarea Suediei despre referendumul suedez de acum 30 de ani și rezultatul la limită: Ce poate învăța Moldova?

Katarina Fried: Venirea la putere a unui președinte pro-rus ar încetini eforturile R. Moldova de a adera la UE

UE se confruntă cu dileme geopolitice în Georgia și Moldova: testul alegerilor. Analiză de Dionis Cenușa

S-a dus la construcții în Rusia și a fost recrutat să lupte împotriva Ucrainei: Istoria unui bărbat din Moldova

Pe muchie de cuțit: rezultatele alegerilor și lupta pentru viitorul european. Op-Ed de Petru Culeac

Am primi cu sinceritate Moldova ca membru al UE. Op-Ed de Egils Levits, fost președinte al Letoniei

Cum încearcă forțele pro-ruse să acuze Chișinăul de fraudarea alegerilor. Op-Ed de Tudor Ioniță, jurnalist

Anunțuri

Zabolotnîi Valerian și avocații: Curmeli Vladimir, Rudenco Eduard

Agenția de presă IPN

Comunicate de presă

„Alto pentru viitor”, ediția a cincea: acționăm cu grijă pentru ceea ce lăsăm generațiilor următoare

Maib Football Super League – Campionii celei de-a patra ediții și spiritul de echipă care caracterizează maib

Laboratorul Internațional „DO IT TOGETHER!” – Co-crearea Parteneriatului Public Civic în Republica Moldova

Lansarea celei de-a IV-a ediții a internshipului maib: o carieră de succes în banking începe aici

Reformarea Justiției în Moldova: Angajamentul Partenerilor pentru Transparență și Integritate

Un nou pas în reformarea Justiției din Moldova: Parteneriate pentru integritate și transparență

Cuvinte cheie

Războiul din vecinătate: cronica IPN de ieri până azi, 11 august

Recente

Anunțuri

Comunicate de presă

Cuvinte cheie

Raportează greșeală

Raportează Greșeală