După agresiunea Federației Ruse în Ucraina, societatea a fost zguduită din nou de un război, cel din Israel, manifestat prin atrocități, bombardamente, ostatici, mii de morți și răniți în câteva zile. Chiar dacă Israelul se află ceva mai departe decât Ucraina vecină, suflul acestui război a ajuns și până în Moldova, în forma unui moldovean ucis acolo, în forma a zeci și sute de moldoveni care se află în pericol, care se întorc forțat acasă sau care nici nu pot evada din zona războiului. Ce este cu acest nou război de amploare și la ce ne putem aștepta în urma imenselor acțiuni militare legate de el au discutat participanții la dezbaterea publică: „Războiul din Israel: ce este și la ce ne putem aștepta?”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că Israelul este statul poporului evreu. Are o populație de aproximativ 9,7 milioane de persoane – circa 7 milioane sunt evrei (74%), 2 milioane sunt arabi (21%), iar 500 de mii sunt de altă origine etnică (5%). Declarația de Independență a fost proclamată la 14 mai 1948 în baza Rezoluției Adunării Generale a ONU nr. 181, adoptată la 29 noiembrie 1947. „Conform Declarației de independență, Israelul este un stat evreiesc. În același timp, Israelul este un stat multietnic și democratic în care, alături de evrei, toate celelalte grupuri etnice, indiferent de religie, au drepturi egale. Este stat unitar, republică parlamentară, democratică. Nu are constituție, ca lege supremă unică. Este împărțit în 6 districte administrative”, a notat expertul.
Igor Boțan a menționat că teritoriul este de aproximativ 22 de mii de kilometri pătrați. Ocupă locul 96 în lume ca populație. Este situat în Orientul Mijlociu, în largul coastei de est a Mării Mediterane. Limba oficială este ebraica, iar araba are un statut special. „Este un stat postindustrial cu o economie foarte dezvoltată. Volumul PIB-ului nominal este de aproape 500 de miliarde de dolari SUA – 53 de mii de dolari SUA pe cap de locuitor. În lista țărilor conform Indexului Dezvoltării Umane se află pe locul 22 în lume din 193 de state”, explică Igor Boțan.
Potrivit lui, Fâșia Gaza este un teritoriu de pe malul Mediteranei, care de iure este a doua parte a statului Palestina, recunoscut parțial alături de teritoriul Cisiordania. La est și nord, sectorul se învecinează cu Israelul, de care este despărțit printr-un gard de separare cu puncte de control, iar la sud-vest se învecinează pe uscat cu Egiptul, de care este despărțit printr-un zid de beton. „Fâșia Gaza are aproximativ 40 de kilometri lungime și de la 6 până la 12 kilometri lățime. Suprafața totală este de aproximativ 360 de kilometri pătrați. Capitala este orașul Gaza”, a menționat expertul.
Expertul precizează că, conform Planului ONU, pentru împărțirea Palestinei din anul 1947 în state arab și evreiesc, fâșia Gaza făcea parte din teritoriul alocat pentru crearea statului arab. „Ca urmare a războiului arabo-israelian din 1948-1949, care a început după decizia ONU și formarea ulterioară a Statului Israel, nu a fost creat un stat arab, iar din 1948 până în 1967 sectorul a fost sub control egiptean. Ca urmare a războiului de șase zile, din 1967 până în 2005, sectorul a fost sub control israelian. Conform Acordurilor de la Oslo din 1993, semnate între Israel și Organizația pentru Eliberarea Palestinei, Israelul menține temporar controlul militar asupra spațiului aerian al Fâșiei Gaza, a unora dintre granițele sale terestre și apele teritoriale”, a mai spus expertul proiectului.
Potrivit lui, ca urmare a Acordurilor de la Oslo, Autoritatea Națională Palestiniană (PNA ) a fost formată pe baza Cisiordaniei și a Fâșiei Gaza. În august 2005, în timpul implementării Planului unilateral de dezangajare, Israelul și-a retras trupele din sector și și-a lichidat așezările. Ca urmare a loviturii de stat efectuate de organizația islamistă Hamas în iulie 2007, instituțiile guvernamentale ale PNA și forțele sale de securitate, și apoi sectorul în ansamblu, au intrat sub controlul Hamas, care nu se supune PNA.
Ex-ministrul apărării, Vitalie Marinuța, a declarat că gruparea Hamas este cea care administrează și controlează legal Fâșia Gaza mai bine de un deceniu. Însă chiar și până a câștiga alegerile și a prelua puterea, deținea controlul asupra Fâșiei prin teroare și prin faptul că era o organizație militaristă. „A fost fondată în anul 1987, bazându-se pe trei piloni declarați – religia, caritatea, oricât ar fi de straniu, și lupta pentru exterminarea Israelului. A fost fondată de două persoane – șeicul Ahmad Yasin și Abdel Aziz al-Rantisi.
„În special, în lume se cunoaște despre partea lor militaristă, fiindcă ea este cea mai mare. Ei acționează în baza brigăzilor așa-numite qassam, care își trag istoria încă din anii 1950. Când s-a format și Israelul, îndată a fost formată și o aripă militaristă”, explică Vitalie Marinuța.
Potrivit lui, astăzi nu este vorba doar despre Hamas, fiindcă această grupare azi nu mai este cea de acum 10 ani. În 2018, toate grupările militariste din Fâșia Gaza și alte fracțiuni cu intenții politice au ajuns la un numitor comun de a forma o așa-numită sală de operațiuni comune ale fracțiunilor de rezistență palestiniană. „Și practic vreo 30 și ceva de aripi militariste au putut să se înțeleagă că să coordoneze acțiunile sale împotriva Israelului. Aceasta a fost în 2016. Prin 2018, ei au făcut acordul acesta între ei, iar din 2019 și până în 2022, chiar la finele fiecărui an conduceau exerciții militare comune. Deci, Hamasul este primul dintre egali între 12 fracțiuni militare destul de puternice care luptă împotriva Israelului”, a precizat ex-ministrul.
Vitalie Marinuța susține că aceasta grupare cuprinde câteva zeci de mii de teroriști, care își coordonează acțiunile sale. Potrivit lui, atacul recent asupra Israelului a fost destul de masiv, iar o analiză sumară denotă asemănări cu alte atacuri care au fost – incursiuni foarte rapide, luare de ostatici etc. Dar totodată, este vorba despre o scară mult mai largă, fiindcă pentru prima dată s-a atacat în mai multe locuri, ostaticii au fost duși în diferite puncte, pentru ca să fie mult mai greu pentru armata israeliană să-i recupereze. Ex-ministrul mai spune că a fost un atac mult mai brutal, cu utilizarea tehnologiilor informaționale, inclusiv cu strategii și tactici folosite și în Ucraina. În opinia sa, a avut loc o pregătire riguroasă ținută în secret.
Analistul de politică externă, Mihai Isac, invitat permanent al emisiunii de politică externă Impact Global de la TVR Moldova, susține că în ultimii ani au existat demersuri de normalizare a relațiilor dintre Statul Israel și alte țări arabe. Și toate aceste eforturi susținute de către diplomația americană sunt cunoscute sub numele Acordul Abraham. „Vedem în aceste atacuri practic încercarea grupărilor teroriste de a-și justifica existența, inclusiv în fața populației arabe din regiune. Practic, acest atac a fost gândit, a fost conceput și implementat pentru a distruge orice șansă de negociere între statul Israel și statele arabe. În acest moment, Israelul, care are tot dreptul să se apere și nimeni nu poate nega dreptul la apărare a statului Israel, folosind imensa sa mașinărie de luptă împotriva unor forțe teroriste care folosesc războiul asimetric și civilii pe postul de scut uman, a declanșat operațiunea atât pentru pedepsirea făptașilor, cât și pentru eliberarea ostaticilor luați de către mișcarea Hamas”, a notat analistul.
Potrivit lui, acest atac a fost gândit și îndreptat împotriva populației civile israeliene. „De exemplu, a fost atacat un festival de muzică, care se desfășura la mai puțin de 10 kilometri de granița Fâșiei Gaza. Au fost atacuri îndreptate împotriva unor localități civile. Deci, nu sunt atacuri îndreptate împotriva unor baze militare importante israeliene din zonă. Toate aceste atacuri cu rachete au fost făcute împotriva unor ținte civile”.
În opinia lui Mihai Isac, toată această tactică a terorii este folosită de către gruparea Hamas pentru a obține în primul rând ostatici pentru a putea să negocieze cu Statul Israel. Analistul a amintit cazul unui soldat israelian răpit în anii 2010-2011 de către mișcările din Gaza și pentru care Statul Israel a eliberat peste o mie de deținuți palestinieni, foarte mulți dintre ei condamnați pentru terorism sau pentru crime împotriva populație civile israeliene. Astfel, Hamasul, prin această operațiune, a reușit să captureze câteva sute de ostatici, cifre exacte încă nu sunt făcute publice.
„Această ofensivă teroristă a culminat cu capturarea de ostatici și ăsta a fost unul dintre scopurile principale ale atacului. Nimeni nu s-a gândit că Hamas va reuși să mențină teritoriul ocupat în câteva ore. S-au folosit trupe ușoare, care s-au mișcat rapid cu mijloace motorizate. Au lovit țintit în localități civile, așezări agricole, unde erau oameni neechipați pentru a putea rezista. O parte din populația civilă a ripostat totuși după atac. Aceasta pentru cp în Israel atât bărbații, cât și femeile fac serviciul militar obligatoriu, deci, toți au cunoștințe minime de folosire a armelor de foc, și unele tactici de apărare”, explică Mihai Isac.
Potrivit lui, acest atac aruncă procesul de pace înapoi cu cel puțin 10-15 ani și oferă radicalilor din ambile tabere ocazie să se afirme pe scena politică, atât din Israel, cât și de pe scena politică palestiniană. Totodată, răspunsul masiv al armatei israeliene va avea din păcate victime co-laterale, pentru că Hamasul folosește civilii ca scut uman. „Hamasul folosește și organizațiile afiliate, cum este Jihadul islamic palestinian sau alte organizații. Folosesc infrastructura civilă, de exemplu școlile sponsorizate de către ONU, pe post de depozit de armament sau centre de comandă. Din cauza propagandei islamiste dure, în sector există o populație civilă dispusă să locuiască în aceste locații pentru a descuraja loviturile aeriene israeliene. Israelul este un stat poate cu cea mai puternică armată din regiune, inclusiv capacități nucleare. În acest moment, armata israeliană nu discută dacă ar putea distruge Hamasul, că poate să o facă, dar cum poate distruge infrastructură teroristă fără a face victime co-laterale din rândul populației civile”, a mai spus Mihai Isac.
Dezbaterea publică cu tema „Războiul din Israel: ce este și la ce ne putem aștepta?” este ediția a 291-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
