Treizeci de ani se împlinesc astăzi de la declanșarea conflictului armat de la Nistru. Solicitat de IPN, octogenarul Alexandru Ganenco, colonel în retragere, membru al Asociației veteranilor războiului pentru independență a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, își amintește cum a luptat în 1992 într-un conflict militar declanșat de „separatiști și de Moscova, care s-au străduit cu orice preț să provoace un război, să-l declare război civil, ca armata a 14-a să rămână pe teritoriul Republicii Moldova”.
O bună parte a operațiunilor se desfășurau noaptea, iar una dintre ele a avut loc chiar în ajunul Paștelui. „Două echipe de combatanți, în frunte cu Dumitru Naconecinîi și Anatol Beșliu, au făcut un raid în spatele separatiștilor de la Doroțcaia, au mers 38 de kilometri și au stabilit ce armament greu au separatiștii, dacă au artilerie, lansatoare de mine Alazan și ce poziții ocupau în perimetrul de la Grigoriopol până la Dubăsari. În perioada luptelor, au fost luați ca ostatici combatanți cazaci și mercenari din Saratov, Rostov. Printre ei erau mulți condamnați la închisoare. Ei sincer spuneau: „M-au trimis aici ca să lupt, ca mai apoi să fiu amnistiat””, povestește fostul conducător al detașamentelor de combatanți.
Vărsările de sânge de la Nistru în 1992 nu au avut niciun rost și nu este exclus ca istoria să se repete, se îngrijorează veteranul. „Noi am fost în apărare. Și până astăzi ne apărăm teritoriul. Și pericolul este unul mare. Dacă Ucraina cade, următoarea țintă ar putea fi Moldova”, menționează Alexandru Ganenco.
Referindu-se la situația din prezent a combatanților care au luptat în 1992 pentru apărarea independenței și integrității Republicii Moldova, Alexandru Ganenco spune că duc o viață grea. Veteranii au nevoie de înlesniri: medicamente gratuite sau la preț redus, alocații lunare majorate până la 3-4 mii de lei. „Veteranii așteaptă de la stat un anumit suport: și politic, și social, și psihologic. Circa 70% dintre veteranii războiului de la Nistru sunt persoane trecute de 60 de ani și nu au capacitate de muncă, iar pensia pentru limită de vârstă nu le acoperă cheltuielile enorme pentru tratament, reabilitare și alte necesități. Acum combatanții, veteranii de război, beneficiază doar de o alocație lunară de circa 750 de lei, care nu asigură nici pe departe minimul de existență”.
Alexandru Ganenco își dorește ca legea să protejeze persoanele care și-au apărat Patria, să le ofere înlesniri. „Noi nu avem nici asistență medicală, nici bilete (la sanatoriu, n.r.) pentru reabilitare, nu avem niciun azil pentru aceste persoane. Înțelegem că bugetul de stat este unul modest, dar apărători ai Patriei sunt puțini, alocațiile pentru ei nu ar necesita cheltuieli mari”, spune veteranul.
Legea nr.190 din 2003 cu privire la veterani este depășită și nu se pliază cu drepturile garantate de Constituția Republicii Moldova. „Adevărații veterani de război sunt cei care au luptat pentru apărarea Patriei, adică la Nistru. Ceilalți care au fost misionari undeva, ei sunt combatanți, dar nu veterani de război. Titlul de veteran de război au dreptul să îl poarte doar cei care și-au apărat Patria. E o problemă și cu asociațiile de veterani. Există și veterani care au luptat împotriva statului Republica Moldova, dar se prezintă ca fiind veterani de război. De aceea, cred că Legea privind veteranii de război trebuie revizuită”, menționează Alexandru Ganenco.
2022 este declarat Anul Recunoștinței veteranilor de război participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova. În această luptă, peste 300 de oameni și-au pierdut viața, iar 370 au fost răniți, rămânând cu diferite grade de dizabilitate. Declararea Anului Recunoștinței vine în semn de respect față de patriotismul veteranilor, care și-au jertfit viața și sănătatea în lupta pentru libertate, democrație și edificarea statului de drept Republica Moldova.
