Războiul de agresiune, declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum doi ani, a aruncat în aer o ordine mondială bazată pe reguli și legi internaționale, a aruncat în aer pacea mondială, încrederea în ziua de mâine și speranța într-o viață mai bună pentru milioane și chiar miliarde de oameni în cele mai diferite colțuri ale lumii. Dar mai întâi a distrus și continuă să distrugă țara vecină, Ucraina, oamenii ei – civili și militari, copii, femei și bătrâni – casele și infrastructura ei, pământul, aerul și apele ei, prezentul și viitorul ei. Sunt doi ani de distrugere și teroare, dar și doi ani de rezistență și eroism, de care a dat dovadă și continuă să de dea dovadă mult pătimitul popor ucrainean. Despre aceste și alte aspecte ale războiului la scară largă, început doi ani în urmă, au discutat participanții la dezbaterea publică: „Războiul care a aruncat în aer Lumea”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că războiul este un conflict militar sau nu, de durată scurtă sau îndelungat, între două sau mai multe grupuri, categorii sociale sau state, pentru realizarea unor interese financiare, etnice, teritoriale, economice, politice și de altă natură. Categoriile războaielor sunt diverse, de exemplu, externe și interne. „Dacă ne referim la Ucraina, evident că este un război extern. Deși inițial, din partea Federației Ruse se punea accentul că ar fi vorba de un fel de război intern, în care Rusia s-a văzut nevoită să se implice, ceea ce este un fals. Acest război este între state, deocamdată, nu este vorba despre coaliție”, a notat expertul.
Potrivit lui, războaiele pot fi calificate și după anvergură, intensitate, durată, caracterul luptelor etc., iar în ceea ce ține anvergura, pot fi locale, regionale sau globale. Războiul din Ucraina este unul regional, care a destabilizat întreaga regiune și chiar și economia Uniunii Europene. „Acest război este de intensitate mare, iar durata este extinsă, pentru că iată am intrat în al treilea an de război. Dacă ne referim la pierderi, avem deja de o parte și de alta pierderi de sute de mii de viați omenești. Este un război cu pierderi foarte, foarte mari”, explică Igor Boțan.
Expertul s-a referit și la caracterul luptelor, care pot fi asimetrice, informaționale, biologice, chimice, aeriene, maritime, nucleare, diversioniste, teroriste, fără contact, hibride etc. „În cazul Ucrainei avem un amalgam de lupte și cred că dacă vorbim despre caracterul informațional, el persistă. Lupte aeriene, lupte maritime – persistă, diversioniste și teroriste – e suficient să ne amintim de Irpin, Bucea, Mariupol”, susține Igor Boțan.
Potrivit expertului, după scopuri, războaiele pot fi categorisite – de cucerire, de jaf, de eliberare, patriotice, comerciale etc. „În cazul războiului din Ucraina e clar că avem de afacere cu un război de cucerire. Este foarte important să menționăm că la cei doi ani de invazie și război de agresiune împotriva Ucrainei, acest război este calificat ca fiind la scară largă și acest lucru este menționat și în recenta luate de poziție a Uniunii Europene, care a introdus cel de al 13-lea pachet de sancțiuni individuale și economice. De ce la scară largă? Pentru că este atacat întreg teritoriul Ucrainei cu rachete, cu frecvență foarte înaltă, avem blocaj comercial etc.”, a mai spus Igor Boțan.
Ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Belgiei și Marele Ducat al Luxemburgului, Viorel Cibotaru, șef al Misiunii Republicii Moldova pe lângă NATO, și-a exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean. El a menționat curajul cu care armata ucraineană menține independența și suveranitatea Ucrainei pe această cale de război, un război pentru eliberare, un război condus legitim de Ucraina și absolut ilegal din partea Federației Ruse.
Diplomatul susține că acest război atât de vizibil a schimbat lumea, inclusiv în plan interuman. „Primul impact, care m-a șocat și continuă să mă șocheze este practic lipsa absolută a Federației Ruse în Bruxelles. Nu văd diplomați, nu văd niciun fel de apariții culturale. A devenit o țară care este acuzată de toate ororile care se întâmplă și acest lucru a răsturnat practic un plan istoric extraordinar. Lucrurile acestea se resimt inclusiv în aspecte militare, aspecte de pierderi umane, care s-au discutat foarte mult”, a notat Viorel Cibotaru.
În opinia sa, un aspect important ține de războiul hibrid, în care sunt implicate mult mai multe state, este practic un război hibrid global care se desfășoară acum. În el sunt implicate practic și Africa, America Latină, Asia – prin diferite acțiuni de alinieri, acțiuni diplomatice etc. „Toate aceste lucruri vorbesc despre faptul că suntem într-un segment de istorie foarte și foarte periculos, mai ales că în ultimul timp toate statele membre ale Uniunii Europene și membre NATO au ajuns la o concluzie comună – războiul din Ucraina, chiar dacă în cel mai apropiat timp se va reuși într-o formă sau alta să se diminueze această contrapunere în sens militar, nu elimină acest risc al declanșării unui război mondial, în care să fie ținta unor noi escaladări militare inclusiv statele UE și NATO”, a declarat ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Belgiei și Marele Ducat al Luxemburgului
Viorel Cibotaru a mai spus că profesionalismul armatei ucrainene și reziliența societății ucrainene oferă Republicii Moldova șansa să se dezvolte și ca societatea să se simtă relativ în siguranță și să fie evitate riscurile. Aceste riscuri sunt stipulate și în Strategia securității naționale a Republicii Moldova, adoptată în decembrie 2023: „În acest document se spune că riscurile care parvin de la politica regimului lui Putin sunt existențiale pentru Republica Moldova”.
Comentatorul politic Ion Tăbârță, expert în relații internaționale, consideră că principalul impact al acestui război este unul psihologic. Și aceasta pentru că nimeni nu credea că un război de așa gen mai poate avea loc în secolul XXI, în Europa. „Se credea că, după al Doilea Război Mondial, ordinea internațională a fost construită astfel ca. în lumea civilizată, conflictul ca și mod de a depăși sau a dezlega anumite dispute, conflictul de așa gen, războiul, pur și simplu, a fost depășit. Dacă ne uităm la principalele comentarii, toți vor spune că o conflagrație de așa natură și de așa proporție, în Europa nu a avut loc de la Războiul II-lea Mondial, cu atât mai mult în secolul XXI. Totuși, se credea că Europa, statele democratice –au trecut la o altă etapă a dezvoltării sale”, opinează comentatorul.
Potrivit lui, francezii și germanii s-au măcelărit aproximativ o sută de ani ca, după al Doilea Război Mondial să-și dea seama că această dispută a dus practic Europa la periferiile relațiilor internaționale. Europa a pierdut rolul de lider, de centru al relațiilor internaționale. Această dispută permanentă dintre francezi și germani, cu implicația altor popoare, a dus la o decădere a Europei. Și atunci s-a decis ca cele două state să-și dea mâna ca, împreună să depășească toate ororile Războiului II Mondial, desigur nu fără ajutorul americanilor, mă refer aici la Planul Marshall. Or, proiectul european, ceea ce numim Uniunea Europeană în momentul dat, a avut la bază anume reconcilierea franco-germană pentru a depăși o situație mai complicată în relația dintre ele
„În secolul XXI se credea că în Europa conflicte de așa gen, războaie nu mai pot avea loc. Chiar dacă au fost anumite războaie, dar mai degrabă la periferiile Europei, războaie, conflicte armate legate de dezmembrarea Uniunii Sovietice, dar în mod special legată de destrămarea sângeroasă a fostei Iugoslavii”, explică expertul în relații internaționale.
Ion Tăbârță a făcut trimitere la profesorul Samuel Phillips Huntington, care afirma că în statele democratice, cum sunt statele occidentale, nu mai pot avea loc războaie. Ele pot fi între alte civilizații, cum ar fi lumea musulmană. Și în opinia sa, profesorul Huntington parțial are dreptate, pentru că Federația Rusă, mai ales cea de pe timpul lui Putin, nici pe departe nu este o democrație. Și lucrurile sunt explicabile.
„Acest război a avut un impact major. În primul rând pentru Ucraina – ca și demografie, distrugeri umane. Acum, se atrage atenția la ceea ce se întâmplă pe linia frontului, care sunt ostilitățile în războiul dat, însă, ulterior, Ucraina va trebui să se refacă din punct de vedere demografic, material pentru că distrugerile sunt enorme. Războiul are impact și asupra altor state – Republica Moldova, Polonia, România etc. Or, acestea sunt statele unde au plecat refugiații ucraineni. Impactul se referă și la domeniul comercial, ca urmare a ruperii lanțurilor comerciale, problema cerealelor. Acest război are un impact deosebit de mare, poate nu intră în calificativul de război mondial, însă oricum, acest război ca și conflagrație, ca proporție și impact, este cea mai mare conflagrație după al Doilea Război Mondial”, a mai spus Ion Tăbârță.
Dezbaterea publică cu tema „Războiul care a aruncat în aer Lumea” este ediția a 300-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
