Pe parcursul anului trecut, în Republica Moldova s-au produs multiple încălcări ale drepturilor omului și au fost impuse unele limitări exagerate, care au avut un impact negativ asupra unor libertăți și asupra proceselor democratice. Criza COVID-19 a condus la adâncirea sărăciei, creșterea inegalităților, discriminări structurale și consolidate și la înrăutățirea situației privind drepturile omului. Cele mai mari provocări au fost legate de asigurarea dreptului de acces la servicii medicale, la informații de interes public, dreptul la muncă și la un trai decent, la libera circulație, la libertatea exprimării. Concluziile se regăsesc în Raportul avocatului poporului privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova în 2020.
„În opinia mea, în calitatea mea de avocat al poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, și a regretatului meu coleg, Mihail Cotorobai, în anul 2020, nu au fost înregistrate schimbări pozitive în sistemul drepturilor omului, iar rezultatele progresive anunțate de autoritățile publice nu au fost în măsură să aducă îmbunătățiri”, a declarat Maia Bănărescu într-o conferință de presă la IPN.
Ombudsmanul a menționat că autoritățile nu întotdeauna au putut face față provocărilor apărute din cauza gestionării ineficiente a situației sau a deficiențelor de sistem care nu au permis adoptarea de acțiuni prompte și adecvate. Deciziile autorităților în gestionarea crizei de sănătate au fost influențate mai mult de factorul politic și mai puțin de specialiștii în domeniu. Autoritățile, în lini mari, nu au ținut cont de abordări bazate pe drepturile omului.
Maia Bănărescu a precizat că în 2020 s-au produs mai multe evenimente care au contribuit la restrângerea spațiului democratic în Republica Moldova. Printre acestea nu pot fi trecute cu vederea atacurile și intimidările la adresa presei independente și a sectorului asociativ, procesul decizional netransparent și neparticipativ, dar și adoptarea în Parlament a unui set de acte legislative fără de respectarea procedurii legislative. La fel, este vorba despre perpetuarea și menținerea în spațiul public a discursului de ură, proces electoral cu multe nereguli, menținerea unei justiții selective și impunitatea pentru unele încălcări ale drepturilor omului. Toate acestea au avut efecte negative asupra încrederii publicului în instituțiile democratice din țară.
Raportul denotă că, anul trecut, nu au fost înregistrate progrese în ceea ce privește sporirea independenței și eficienței justiției, contracararea amenințărilor la adresa statului de drept. Probleme actuale atestate de către avocații poporului ce țin de realizarea dreptului la un proces echitabil sunt tergiversarea examinării cauzelor de către instanțele judecătorești etc. S-au menținut mari suspiciuni privitor la corectitudinea și obiectivitatea instrumentării unor dosare de rezonanță în care sunt vizați foști sau actuali demnitari sau politicieni.
Starea de urgență declarată în legătură cu pandemia cu COVID-19 a acutizat problemele existente până la declanșarea acesteia în domeniul protecției sociale. Totodată, avocații poporului au fost sesizați privind diverse aspecte ale încălcării drepturilor pacientului la ocrotirea sănătății. De cele mai dese ori, au fost invocate reducerea sau amânarea spitalizărilor planificate, fapt care a dus la agravarea bolilor.
Mai multe drepturi ale locuitorilor din regiunea transnistreană au fost limitate din cauza masurilor impuse de autoritățile de facto în legătura cu prevenirea răspândirii virusului. A fost restrâns dreptul la libera circulație a persoanelor care zilnic se deplasau de pe un mal pe altul al Nistrului pentru a merge la munca, pentru a beneficia de servicii medicale, pentru acces la bancomate etc.
În ceea ce ține de respectarea drepturilor copilului, avocatul poporului constată că, în primul rând, a fost afectat procesul educațional din cauza restricțiilor impuse pentru reducerea pericolului de contaminare și trecere la instruirea online. Procesul educațional la distanță a redus considerabil din calitatea instruirii elevilor, unii dintre ei nu au avut acces la studii din lipsa gadgeturilor sau insuficiența acestora în familiile cu mai mulți copii. Peste 30% din copii încadrați în sistemul educațional nu aveau posibilități pentru a participa la orele online, deoarece nu aveau calculatoare sau telefoane mobile. O altă problemă, la momentul închiderii instituțiilor de învățământ, a fost lipsirea unor copii de singura masă pe care o primesc în fiecare zi, dar și cea legată de supravegherea copiilor la domiciliu de către adulți. Potrivit raportului, procesului educațional la distanță a decurs anevoios și din motivul pregătirii insuficiente sau în genere lipsa pregătirii necesare a cadrelor didactice pentru a presta activități didactice din cadrul procesului educațional de la distanță.
