Sărbătorile pascale aduc cu ele multe obiceiuri, tradiții, credințe și superstiții, majoritatea fiind de origine păgână. Chiar dacă majoritatea oamenilor le pun în practică anume în ziua de Paști sau în ajun, puțini cunosc că există tradiții importante și în perioada pre-pascală, spune doctorul în etnologie Tudor Colac, citat de IPN.

Tradițiile încep de la sărbătoarea de Florii, zi care vestește Paștele. O tradiție frumoasă de Florii este aceea de a sfinți salcia, care este un simbol al recunoașterii și al productivității. Tot de Florii persoanele care au nume de flori își sărbătoresc onomastica. După Florii începe Săptămâna Mare, numită și Săptămâna Patimilor. În această săptămână, fiecare zi are semnificații diferite distincte. În fiecare zi la biserici se țin liturghii, slujbe, se citesc evangheliile. În paralel, în tradiția populară, oamenii își purifică sufletele și fac curățenie pe la casele unde locuiesc, spălă și calcă rufele, în grădini se strâng gunoaiele, repară stricăciunile.

În Joia Mare din Săptămâna Patimilor, fetele nemăritate își pot ghici ursitul. „Când se citește din cele 12 Evanghelii în biserică, în unele locuri, se obișnuiește ca fetele să vină cu o funie mică în buzunar și pentru fiecare Evanghelie citită fac un nod la acea funie. Noaptea o pun sub pernă pentru a ghici ursitul sau tot așa fetele pun busuioc în apa de lăut pentru a avea părul frumos și strălucitor, dar și pentru a visa noaptea feciorii pentru a se căsători cât mai curând”, spune etnologul. Tot joi, seara, se aprind focuri în curtea casei, la cimitire sau în curtea bisericii la care se spune că vin sufletele celor răposați pentru a se încălzi. În această zi încep marile pregătiri pentru masa de Paști, vopsindu-se ouăle roșii.

Vinerea Mare se consideră una dintre zilele cele mai grele din toată săptămâna pentru că presupune post negru, pe care unii creștini îl țin. În această zi Hristos a pătimit și a fost răstignit.

În ziua de sâmbătă continuă tradiția preparării bucatelor. Este sacrificat mielul de Paști, se face drob din miel, fripturi, borș cu miel. Tot astăzi se coace pasca și cozonacul. Mai spre seară se face coșul pentru a duce la sfințit pasca, cozonacul, ouăle, și alte bucate. Tradiția populară spune că în acel coș trebuie așternut un prosop alb brodat care exprimă puritatea sufletului lui Isus. În noaptea de Paști, tradițional, oamenii merg la biserică pentru a lua lumină sfântă și a sfinți bucatele care se vor regăsi pe masa de Paști.

Vorbind despre arderea cauciucurilor în noaptea învierii, Tudor Colac, a menționat că această acțiune este o profanare a focului ritualic. „De fapt arderea cauciucurilor este o crimă fiindcă este populat aerul, se încalcă legislația ecologică. Înainte se făceau roți din nuiele și din paie și se aprindeau și se rostogoleau. Tinerii, fără a cunoaște aceste tradiții, ei cred că cel mai „bun”, ar fi ca aceste roți să le ardă”, spune doctorul în etnologie. În ceea ce privește spălarea cu ouă roșii, agheasmă și bani din argint în noaptea și dimineața învierii, etnologul a spus că este un obicei care aduce lumină, sănătate și bună dispoziție.

Paștile este sărbătorit în acest an pe 28 aprilie.