Participarea Partidului Socialiştilor şi a Partidului Politic Partidul Nostru cu propriii loc candidaţi la alegerile prezidenţiale lasă practic fără succes apelul Partidului Comuniştilor ca oamenii să nu iasă la vot pe motiv că acest scrutin ar fi ilegal. De această părere este analistul politic Igor Boţan, care a comentat apelul comuniştilor într-o analiză publicată pe portalul alegeri.md, citat de IPN.
Analistul menţionează că revenirea la procedura alegerii directe a şefului statului s-a făcut de o manieră inedită, fără modificarea Constituţiei de către Parlament sau prin referendum constituţional, ci printr-o hotărâre a Curţii Constituţionale (CC), care a decis anularea amendamentelor constituţionale din 2000, şi nu pe toate, ci doar o parte.
Igor Boţan subliniază că hotărârea CC prin care a fost dispusă revenirea la alegerea directă a şefului statului a fost contestată şi de alte formaţiuni politice, precum Partidul Socialiştilor şi Partidul Politic Partidul Nostru. PSRM a depus o sesizare la CC pentru a se asigura că eventualele rezultate ale alegerilor vor fi validate. Temerile PSRM s-au referit la faptul că au fost încălcate termenele constituţionale de numire a datei alegerilor. PPPN a contestat în public faptul că CC a declarat neconstituţională doar procedura trecerii la alegerea indirectă a şefului statului, nu şi modificarea censului de vârstă pentru candidaţi.
Însă, în pofida contestărilor, ambele formaţiuni au decis să participe cu propriii candidaţi la prezidenţialele din 30 octombrie – Igor Dodon şi, respectiv Dumitru Ciubaşenco. Igor Boţan susţine că acest fapt face puţin probabil succesul apelului PCRM de a nu participa la alegeri, chiar dacă rata de participare pentru validarea alegerilor a rămas de 1/3.
În acest sens, analistul afirmă că trebuie de menţionat faptul că în 2010, când a boicotat referendumul, PCRM se bucura de sprijinul a 40% din alegători. Actualmente, PCRM se bucură de susţinerea a mai puţin de 10% din alegători, în timp ce ceilalţi contestatari ai deciziei CC din 4 martie - PSRM şi PPPN, care au atras de partea sa cea mai mare parte a electoratului PCRM, de această dată au interesul să asigure participarea alegătorilor, altădată fideli PCRM.
