Majoritatea concurenţilor electorali s-au lansat în campania pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie cu spoturi radio şi TV, panouri, slogane şi afişe electorale. Publicitatea, prin însăşi definiţia sa, este părtinitoare, dar totuşi, în campania electorală, ea reprezintă tipul de informaţie pe care alegătorii îl primesc cel mai des. Din acest motiv, IPN lansează seria de analize „Publicitatea electorală tălmăcită onest” prin care îşi propune să contribuie la dezvoltarea culturii politice, analizând, la rece, dedesubturile publicităţii electorale. Concurenţii electorali sunt vizaţi în conformitate cu poziţia pe care o au în buletinul de vot.
---
„Moldova Noastră” reîncarnată
Partidul Popular din Republica Moldova e o formaţiune nouă, înregistrată în 2011, care seamănă foarte mult cu fosta Alianţă „Moldova Noastră”. Asemănările ţin atât de imagine şi stil, program şi public ţintă, cât şi de lideri: Alexandru Oleinic şi Valeriu Cosarciuc, foşti fruntaşi ai AMN. PPRM are o siglă în stil nouăzecist – mărul, însoţită inevitabil de un slogan în acelaşi registru stilistic - „Votaţi mărul!”. Prin siglă şi nume, formaţiunea se orientează mai mult spre mediul rural şi agricultori.
Logica formaţiunii este că dispariţia de pe scena politică a AMN-ului a lăsat un gol pe care PPRM îşi doreşte să-l umple. Problema este însă că golul lăsat de AMN nu e chiar atât de mare – formaţiunea nu a reuşit să treacă pragul electoral în 2010, fapt care a şi dus la fuzionarea ulterioară cu PLDM. Electoratul AMN şi structurile sale locale au fost absorbite atunci în principal de PDM şi PLDM. După cinci ani de guvernare a acestor partide, PPRM încearcă să profite de faptul că locuitorii din rural se numără printre cei mai dezamăgiţi de guvernarea actuală şi să recapete voturile foştilor alegători AMN.
Năduful ţăranului
În primul spot al formaţiunii, protagonistul este un sătean care adună fânul. „Muncim, muncim, dar de trăit, tot rău trăim: nu-i normal! Pentru că nu-i regulă în ţară, iaca di şi!”, ne spune acesta. Nişte cuvinte de început cu care probabil 99% din alegători ar fi de acord. Moldovenii se consideră harnici şi se mândresc cu aceasta, iar frustrarea lor că nu se pot bucura de roadele muncii depuse este exploatată bine de spot. Muzica şi locul filmării creează o atmosferă potrivită, iar actorul îşi joacă rolul bine, e veridic. Spre exemplu, modul în care se mai opreşte din când în când din vorbit ca să mai adune nişte fân. E un detaliu mărunt, dar faptul că regizorul s-a gândit la el arată atenţia şi profesionalismul puse în filmarea clipului.
„Am tras nădejdea c-au să vină băieţii ieştea ş-au să facă treabă, da ei, iaca şi-o făcut: Banca de Economii o luat-o, Aeroportul l-o dat... Nu-i normal”. Este o frază care concentrează toate dezamăgirile celor care au votat pentru AIE în 2010, amintind de speranţele şi entuziasmul de atunci şi de scandalurile ulterioare. Protagonistul se poziţionează ca un alegător care a votat şi el AIE, de aici concluzionăm că acesta este şi publicul ţintă al PPRM: votanţii de centru-dreapta, pro-europeni, care nu sunt reticenţi faţă de schimbare.
„Dar pensia? Pensia cum o fost mică, mică ş-o rămas. Şcoala s-o închis în sat”, continuă săteanul. Din nou, probleme actuale, relevante mai ales pentru populaţia rurală unde sunt mai mulţi bătrâni, care depind de pensii, iar închiderea şcolilor poate accelera procesul de migrare a tinerilor şi copiilor de la sat la oraş, de aici şi gravitatea închiderii şcolilor. PPRM se alătură astfel şirului de partide care folosesc reforma educaţiei ca pretext pentru a ataca şi critica guvernarea.
Spotul devine mai dramatic spre final: săteanul se plânge că acum va trebui să-şi vândă viţelul, dar va primi puţini bani pe el şi conclude „Ei di şi i-aşa? Cînd te-apucă aşa o şiudă cîteodată!”, înfigând furca în fân. E un mesaj menit să creeze rezonanţă emoţională, oamenii trebuie să se identifice cu personajul şi să se simtă reprezentaţi de PPRM. Alexandru Oleinic, liderul formaţiunii, apare următorul şi încheie cu sloganul formaţiunii „E timpul să întoarcem Moldova poporului”. E un slogan care se lipeşte bine după scena cu săteanul disperat: Moldova aparţine acestor oameni, harnici şi buni, şi cineva le-a furat-o.
Macaroane şi oloi, ca să ne votezi pe noi
Pentru o formaţiune care ţinteşte, în principal, voturile fermierilor, PPRM a avut un mare succes online cu al doilea spot. În acesta, diferiţi reprezentanţi ai partidelor (nenumite) vin cu „pomeni electorale” la un sătean, cerându-i să-i voteze. Fraza care a devenit celebră e „macaroane şi oloi, ca să ne votezi pe noi”: o satiră care loveşte creativ în această strategie a partidelor de a „cumpăra” voturi.
Spotul este educativ. Vine vecinul şi-l întreabă pe protagonist „Tu iar ai să alegi pentru nişte macaroane? -Eu şi-s prost, cumătre? Aşa cum ne-o păcălit ei 20 de ani, aşa am să-i aleg şi eu”. Practic, alegătorii sunt învăţaţi şi încurajaţi să ignore acest fel de mită electorală şi li se oferă şi o justificare morală pentru a lua aceste cadouri fără a vota cu partidele de la care le primesc: politicienii au păcălit populaţia, acum e rândul cetăţenilor să păcălească politicienii.
Protagonistul scoate apoi un măr din haină şi ne anunţă că votează PPRM - „eu votez cu mărul”. Finalul are o tentă comică, deşi nu e clar cât de intenţionată e: vecinul ia mărul, priveşte spre cameră, deci rupe povestea, ignorând scenariul şi adresându-se direct spectatorului, şi exclamă „Aşa da! Merjim cu mărul! Hai, Moldova!”. Umorul e ceea ce face spotul PPRM diferit de celelalte. Chiar dacă nu aduce multe motive pentru a vota PPRM, spotul place, generează simpatie şi această simpatie poate fi ulterior transferată măcar parţial către partid. Formaţiunea se prezintă ca una care e, într-adevăr, a poporului, care simte şi gândeşte astfel, care înţelege necazurile oamenilor, dar ştie să facă şi „haz de necaz”. Problema constă, după cum am zis, în faptul că spotul generează simpatie, dar nu şi intenţie de vot. El creează premiza, contextul, pentru a „converti” alegătorii, însă pentru aceasta mai e nevoie de un pas, pas pe care PPRM încă nu l-a făcut.
Notă: Această analiză vizează strict publicitatea concurenţilor electorali şi nu urmăreşte evaluarea calităţii acestora. Produsele proaste pot avea publicitate bună şi invers, la fel cum produsele bune pot avea publicitate bună. Anterior, IPN a analizat publicitatea electorală a Partidului Democrat, material publicat în data de 6 noiembrie, a Partidului Popular-Creştin Democrat, publicat în data de 7 noiembrie, a Partidului Liberal Democrat, publicat în data de 10 noiembrie, a Partidului Liberal Reformator, publicat în data de 11 noiembrie, a Partidului „Forţa Poporului”, publicat în data de 12 noiembrie, a Partidului Mişcarea Populară Antimafie, publicat în data de 13 noiembrie, a Partidului Naţional Liberal, publicat în data de 17 noiembrie, şi a Partidului Socialiştilor, publicat în data de 18 noiembrie.
Eugen Muravschi, IPN
