Partidul Social Democrat (PSD) a lansat vineri, 20 martie, propriul proiect de reglementare a conflictului, care prevede ca Transnistria să fie transmisă în arendă Federaţiei Ruse pe un termen de 30 de ani, transmite Info-Prim Neo.
Teritoriul din stânga Nistrului şi toate bunurile ar urma să fie date în arendă în urma unui acord dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă. „Principala greşeală comisă în anii care s-au scurs de la conflictul de pe Nistru, este că regiunea transnistreană întotdeauna a fost tratată ca subiect al negocierilor. În opinia noastră, trebuie să o transformăm din subiect în obiectul discuţiilor şi negocierile respective trebuie purtate între R. Moldova şi Federaţia Rusă”, a declarat preşedintele PSD, Dumitru Braghiş, la prezentarea proiectului.
Transnistria ar urma să treacă temporar sub jurisdicţia Federaţiei Ruse şi să fie dirijată de legile ruse. Totodată, în regiune ar trebui să funcţioneze în paralel şi unele organe statale ale R. Moldova, cetăţenii ar avea obligatoriu dublă cetăţenie, iar limbile oficiale ar fi rusa şi moldoveneasca în baza grafiei latine. Moldova ar rămâne în CSI şi ar continua, în acelaşi timp, eforturile de integrare în UE. „În această perioadă, Federaţia Rusă împreună cu R. Moldova trebuie să facă tot posibilul să pregătească cetăţenii din stânga Nistrului să accepte reunificarea ţării şi peste 30 de ani să avem posibilitatea să aprobăm în Parlamentul R. Moldova decizia asupra statutului Transnistriei în componenţa R. Moldova”, a explicat Braghiş.
Proiectul prevede şi o plată pentru concesiune. Rusia ar trebui să ofere R. Moldova 100 mlrd de ruble (circa 3 mlrd dolari SUA) şi să investească alte 100 mlrd ruble în dezvoltarea regiunii transnistrene. De asemenea, Rusia ar trebui să anuleze toate datoriile R. Moldova, inclusiv ale regiunii transnistrene, să contribuie la anularea datoriilor Cluburilor de la Paris şi de la Londra, să ofere R. Moldova gaze naturale şi energie electrică în condiţii preferenţiale, să asigure libera circulaţie a cetăţenilor moldoveni şi a mărfurilor. Potrivit PSD, acordul nu va absolvi Rusia de angajamentul asumat la Summit-ul OSCE de la Istanbul – retragerea armatei ruse de pe teritoriul R. Moldova. În schimb, Federaţia Rusă ar putea să-şi apere cetăţenii din regiune, aşa cum şi-a dorit dintotdeauna, îşi va intensifica relaţiile economice cu R. Moldova, iar agenţii economici ruşi vor putea să participe la activităţi comune în regiune.
Dumitru Braghiş a menţionat că în practica internaţională au mai existat cazuri de concesiune: Hong Kong-ul a fost transmis Imperiului Britanic, Cuba a transmis SUA zona Guantanamo, URSS a transmis pentru 50 de ani o parte din teritoriul său Finlandei.
Analiştii politici califică iniţiativa PSD drept o acţiune pur electorală. „Propunerea care a făcut-o Braghiş iese din contextul legal, din contextul de dezbateri, de discuţii a posibilităţilor şi, în forma în care a fost prezentată, ea va muri încă până la alegeri. Nu există similitudini între cazul Hong Kong şi conflictul transnistrean, iar clasa politică nu este gata să accepte astăzi nici ca idee un astfel de proiect, a declarat pentru Info-Prim Neo Viorel Cibotaru, director de programe la Institutul pentru Politici Publice (IPP).
Vasile Botnaru, şeful biroului Radio Europa Liberă de la Chişinău, crede că „astfel de idei ingenioase sunt necesare pentru ca să trezească la viaţă politicienii, care sunt ca nişte mastodonţi care se mişcă foarte greu”. „Asemenea proiecte sunt necesare pentru ca să înţeleagă şi lumea, şi politicieni că, poate, decât să pierzi irecuperabil teritoriul transnistrean, e bine să faci o cedare radicală. În reglementarea transnistreană a venit demult timpul unor soluţii absolut neaşteptate, din care să nu se vadă numai câştigurile politice, dar şi nişte câştiguri economice”, susţine Vasile Botnaru.
Actualmente, autorităţile R. Moldova pledează pentru o soluţionare a conflictului transnistrean, în baza principiului integrităţii, independenţei şi suveranităţii R. Moldova, în formatul de negocieri 5+2, care include R. Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina şi OSCE şi observatori din partea Uniunii Europene şi Statelor Unite.
