Mediul de afaceri din Republica Moldova este defavorizat comparativ cu cel din regiune, spre exemplu cu cel din România, la capitolul accesului la fondurile europene. Astfel, are loc un exod al companiilor moldoveneşti peste Prut pentru a putea avea aceleaşi beneficii ca şi oamenii de afaceri români în atragerea investiţiilor şi dezvoltarea afacerilor. Declaraţia a fost făcută de ministrul economiei, Octavian Calmâc, la un eveniment de lansare a publicației „Business Issues Briefs” (2016 ) ce descrie cele mai importante probleme ale business-ului moldovenesc în procesul de implementare a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) cu Uniunea Europeană, transmite IPN.
„Apreciem faptul că mediul de afaceri a reacţionat prompt la provocările DCFTA. Avem o evidenţă clară că numărul companiilor care fac export în UE sau comerţ internaţional cu UE este în creştere. Numărul de produse care sunt obiectul tranzacţiilor cu ţările membre ale UE la fel este în creştere, iar acest lucru ne permite să sperăm că acele estimări care au fost făcute vizavi de potenţialul DCFTA sunt realiste şi pot fi atinse”, a spus ministrul economiei.
Acesta a subliniat că decalajul în atragerea fondurilor europene trebuie să fie reglementat, iar Moldova este pregătită să răspundă tuturor provocărilor existente atât pe partea de reforme, cât şi pe partea de implementare a legislaţiei. Ministrul economiei a dat asigurări că mediul de afaceri din Moldova va fi îmbunătăţit, problema de bază fiind accesul la finanţe. Sectorul bancar din Moldova nu este pregătit încă pentru multitudinea de supravegheri atât la nivel naţional, cât şi internaţional, în timp ce mai mulţi donatori se declară deschişi pentru susţinerea mediului de afaceri.
În acelaşi context, ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, preşedintele onorific al Asociației Businessului European, a spus că DCFTA este cel mai bun lucru care i s-a întâmplat Moldovei în ultimii ani, însă beneficiile acestuia nu pot fi resimţite pe deplin din cauza mai multor probleme existente pe interiorul Republicii Moldova. Problemele ţin de stabilitatea politică şi previzibilitatea cadrului politic, stabilitatea macroeconomică, infrastructura etc. La fel, şeful misiunii UE la Chişinău a spus că reformele în sectorul bancar trebuie să continue, iar autorităţile trebuie să găsească un mecanism prin care să motiveze migranţii să revină acasă şi să folosească remitenţele în lansarea afacerilor şi nu doar pentru consum. Pentru aceasta este fundamentală dezvoltarea economică a ţării, proces se bazează pe supremaţia legii.
Oficialul european a subliniat că scopul UE este să sprijine autorităţile moldoveneşti în dezvoltarea unei societăţi cu standarde de viaţă înalte, iar DCFTA, care este unic de acest tip în regiune, vine să ofere cele mai bune practici şi experienţe europene pentru dezvoltarea unei societăţi moderne.
La rândul său, Şeful de unitate din cadrul Comisiei Europene, Petros Sourmelis, a spus că Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) al Moldovei cu UE, este privit la Bruxelles ca un mecanism de reforme şi nu ca un instrument mercantil de liber schimb. „Vrem să menţinem suportul UE pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova şi o spun deschis că noi, cei de la Bruxelles credem că activitatea mai multor agenţii de stat din Moldova poate fi mai bună”, a spus oficialul european precizând că anume criza sectorului bancar împiedică accesul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii la sursele de finanţare din partea Uniunii Europene.
