Sistemul educațional asigură dreptul la educație pentru copiii cu dizabilitate severă doar la modul teoretic. În practică, acestor copii nu li se asigură șanse egale. Nici la nivel central, nici raional sau local. O spune Agnesia Eftodi, expert în educație incluzivă la Fundația Lumos Moldova, care acționează pentru dezinstituționalizarea copiilor. La un webinar dedicat educației incluzive, Agnesia Eftodi a spus că e nevoie să fie dezvoltate structuri și servicii de asistență pentru acești copii în fiecare școală. În același timp, este nevoie să fie identificați indicatori de bază și normative care să permită ca o instituție de învățământ să fie sprijinită în dezvoltarea structurilor și serviciilor pentru incluziunea copiilor cu dizabilități severe, transmite IPN.
La finele anului 2019, potrivit Biroului Național de Statistică, în țară erau 10684 de copii cu dizabilități. Peste 80% – cu dizabilitate severă sau accentuată. Agnesia Eftodi a menționat că, făcând un calcul matematic între numărul total de copii din țară și cel al copiilor cu dizabilități, care ar fi circa 2% de numărul total de copii, se observă că nu toți sunt înregistrați în instituțiile de învățământ. „Dacă dintre cei peste 8000 de copii cu dizabilități severe și accentuate am scoate o treime, adică pe cei care au vârsta 0-3 ani, avem oare în școli și grădinițe copii cu dizabilități severe? Nu! Același Birou de statistică indică faptul că în grădinițe, în anul precedent de studii, au fost doar 247 de copii cu dizabilități incluși în procesul educațional”, a exemplificat Agnesia Eftodi.
Livica Cațer, șefă a Centrului regional de resurse pentru educația incluzivă, Ungheni, a subliniat că Centrul are misiunea de a asigura dreptul la educație de calitate tuturor copiilor, la nivel de raion. Potrivit ei, în cadrul instituției activează pedagogi preșcolari, iar în învățământul general - psihologi, logopezi, psihopedagogi și kinetoterapeuți. Centrul este finanțat din bugetul Consiliului raional Ungheni. Printre beneficiari se numără copii cu tulburări emoționale și de comportament, cu întârziere sau dizabilitate intelectuală sau dificultăți severe de învățare, dizabilități fizice sau neuromotorii, deficiențe de auz sau tulburări de limbaj. Aceștia beneficiază de asistență psihopedagogică, logopedică, psihologică, kinetoterapie și meloterapie.
Vera Balan, directoare a Liceului Teoretic „Petre Ștefănucă” din orașul Ialoveni, susține că în cadrul instituției pe care o conduce a fost dezvoltat un sistem de suport pentru copii cu dizabilități severe prin anumite structuri și servicii specializate. „Anual, în luna august, în instituția noastră este creată Comisia multidisciplinară intrașcolară care are obligațiuni de a identifica și evalua copiii cu dizabilități, referirea lor și asigurarea incluziunii educaționale. În fiecare an, în august, creăm echipe responsabile de elaborarea și realizarea Planului educațional individualizat. În instituție activează și Centrul de resurse pentru educație incluzivă care oferă suport educațional pentru copii cu cerințe educaționale speciale, dar și în organizarea diferitor activități comune ale copiilor cu cerințe educaționale speciale și fără. Avem dezvoltat în instituție, din 2016, un model de incluziune a copiilor cu dizabilități severe și necesități complexe, bazat pe abordarea socială a dizabilității”, a spus Vera Balan.
Pentru o incluziune mai eficientă a copiilor cu dizabilități severe, directoarea recomandă studierea și diseminarea practicilor existente în sistemul educațional, dezvoltarea și adaptarea lor. De asemenea, este recomandabilă revizuirea statelor de personal din perspectiva asigurării incluziunii calitative a tuturor copiilor și elaborarea unui mecanism de finanțare bazat pe coeficienți care ar asigura asistență relevantă și de calitate tuturor copiilor.
