Protestele de duminică: motive, eventuale evoluții, beneficii și riscuri. Dezbateri IPN

Acțiunea de protest de duminica trecută semnalează apariția unei noi faze de turbulențe în societatea moldovenească sau, cel puțin, o nouă fază de turbulențe în relațiile dintre o parte din opoziția politică și guvernare. Orice gen de turbulențe provoacă interes, dar și îngrijorare. Motivele, scopurile, eventuale evoluții, precum și beneficiile și riscurile acestor proteste au fost discutate de către invitații la dezbaterea publică, organizată de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că articolul 40 din Constituție se referă la libertatea întrunirilor, stipulând că „mitingurile, demonstrațiile, manifestările, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic, fără niciun fel de arme”. Potrivit lui, pornind de la aceste prevederi constituționale, de-a lungul anilor a fost dezvoltată legislația cu privire la întruniri, iar după ce în 2002 au avut loc proteste în masă pe parcursul a câtorva luni, a fost adoptată Legea privind întrunirile care este și astăzi în vigoare.

„Legea și-a demonstrat eficiența după ce au pornit proteste din 2015 împotriva furtului miliardului. Dar atenție, în 2018, Parlamentul a intervenit pentru a introduce anumite corecții în această lege, care să permită întreruperea mitingurilor și ne amintim în ce context special au fost introduse aceste limitări”, a notat Igor Boțan. În opinia sa, actualmente, legea respectivă le oferă cetățenilor Republicii Moldova dreptul de a protesta pașnic. „Și dacă este analizată structura legii, este clar că este una pe înțelesul tuturor, iar cetățenii nu au decât să se bucure de dreptul la întruniri. Mai mult, și sondajele arată că 15% din cetățenii moldoveni sunt dispuși să participe la acțiuni de protest pentru a-și apăra drepturile sale”.

Expertul a precizat că, după cum stipulează și legislația, sunt permise doar acțiunile pașnice. Însă, există experiența protestului pașnic din 2009 care a fost deturnat. În opinia sa, evenimentele din aprilie 2009 sunt o lecție care trebuie însușită de către societate și autorități și anume că toate proteste trebuie să se încadreze în limitele legii. Cât despre proteste inițiate săptămâna trecută, Igor Boțan a declarat că este vorba despre acțiuni care au caracterul de apărare a drepturilor unui cetățean, fie el și demnitar de rang înalt – procurorul general.

Vladimir Odnostalco, deputat al Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, a spus că „în permanență clasa politică, reprezentanții așa-zisei societății civile mereu au acuzat și au criticat poliția, procuratura și alte organe de drept, și de multe ori pe bună dreptate pentru ilegalități. Însă, la protestele recente, poporul a ieșit să apere procurorul general, iar acest lucru se întâmplă pentru prima dată, fiind un semnal care trebuie luat în considerare, în primul rând de către actuala guvernare, care este numită astăzi ”regim”. Potrivit lui, oamenii au ieșit să-l apere și să-l susțină pe procurorul general, oameni simpli și nu doar din capitală, ci din multe alte raioane, deplasându-se de sine stătător.

„Acest lucru ne vorbește despre faptul că astăzi, în Procuratura Generală sunt oameni, chiar dacă în acest sistem este și mult rău, există clanuri, dar același procuror general a încetat presiunile exercitate asupra agenților economici. La fel, a încetat multe dosare în privința opoziției politice – aceeași doamna Sandu, PAS, Partidul Nostru al lui Usatîi și anumiți primari”, afirmă parlamentarul.

Potrivit lui, acest protest este important pentru că este pentru echitate și dreptate. Or, Alexandr Stoianoglo este susținut de foarte multă lume și nu doar de forțele de stânga, în condițiile în care anterior s-a speculat faptul că procurorul general ar fi atribuit cuiva. Vladimir Odnostalco a mai spus că Alexandr Stoianoglo a luptat mereu pentru dreptate, dând dovadă de onestitate. „A muncit pentru crearea unei procuraturi sănătoase de pe interior, luptând cu corupția, dar și dând dovadă de onestitate, patriotism. De asta, protestele care sunt, ele sunt pentru dreptate, or, Stoianoglo este întruchiparea dreptății și echității”, a mai spus deputatul BCS.

Marcela Adam, deputat al Fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, a menționat că protestul de duminica trecută a fost „unul exclusiv politic, în susținerea unui sistem care până acum nu a acționat în interesul cetățeanului”. Potrivit ei, argumentul colegului deputat socialist, precum că ar fi primul protest în susținerea procurorului general, trebuie precedat de acțiunile care au avut loc până atunci, inclusiv anume modificările la Legea Procuraturii pentru evaluarea procurorului general. În opinia sa, anume aceste modificări „au trezit anumite mișcări tectonice în politicul moldovenesc”.

În opinia sa, protestul a fost unul politic și nu pentru echitate sau pentru dreptate. „Or, analizând mesajele vociferate la protest și împotriva cui au fost îndreptate, este clar că nu este vorba despre o acțiune civică”. Potrivit ei, s-au invocat anumite acțiuni, care nu țin de fapt de Președinție sau de deputați, de Parlament. Deputata a mai spus că se invocă faptul că la protest au venit oamenii din proprie inițiativă, însă există informații că foarte mută lume s-a prezentat la protest contra plată. „Protestul este o acțiune civică și atunci când vine să apere într-adevăr interesele cetățenilor este o acțiune democratică. Atunci când aceste proteste sunt organizate în interesele ascunse ale unor partide politice sau altor grupări, acest fapt trezește mai multe semne de întrebare”, opinează Marcela Adam.

Potrivit ei, Alexandr Stoianoglo, ca și orice cetățean în Republica Moldova, trebuie să aibă parte din un proces echitabil, dacă se ajunge la el. Or, la Consiliul Superior al Procurorilor nu a avut loc decât examinarea sesizării. Mai departe, toată comunicarea trebuie să vină din partea procurorilor care instrumentează acest caz. „Și atunci nu înțeleg de ce pretențiile sau acuzațiile protestatarilor vin în adresa președintelui țării, a deputaților, a guvernării în general? De ce colegii din opoziție vorbesc despre un „regim”? Haideți să nu uităm din ce regim am ieșit”, a mai spus Marcela Adam.

Dezbaterea publică la tema „Protestele de duminica trecută: motive, scopuri, baza socială, eventuale evoluții, beneficii și riscuri” este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

 

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.