[Material din ciclul „Anul 2012: cifre şi fapte”] [– 2 ianuarie:] Locutori ai satelor Pârâta, Coşniţa, Doroţcaia şi Pohrebea din raionul Dubăsari au pichetat postul trilateral al forţelor de pacificare nr. 9, cerând Comisiei Unificate de Control şi Guvernului să-l scoată. Reacţia vine ca urmare a incidentului din 1 ianuarie, când un militar rus a împuşcat mortal un tânăr de 18 ani. [– 2 ianuarie:] Circa 20 de persoane, în mare parte activişti Hyde Park, au protestat în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău, cerând retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Protestul a fost organizat în legătură cu incidentul de la postul trilateral al forţelor de pacificare nr. 9. [– 3 ianuarie:] Locuitorii satelor din zona de securitate de pe Nistru cer expulzarea din Republica Moldova a ambasadorului rus Valeri Kuzmin. Solicitarea a fost formulată la o acţiune de protest desfăşurată la postul de pacificare de lângă Vadul lui Vodă. Protestele continuă şi în următoarea zi. [– 5 ianuarie:] Partidul Liberal a înaintat un demers către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene cu solicitarea să întreprindă demersurile necesare pe lângă partea rusă pentru rechemarea ambasadorului Valeri Kuzmin. [– 9 ianuarie:] Localnicii din Zona de Securitate, susţinuţi de combatanţi, reiau acţiunile de protest. [– 11 ianuarie:] În jur de 400 de persoane protestează la Vadul lui Vodă, cerând scoaterea postului de pacificatori, atât pe malul stâng, cât şi pe malul drept al podului de peste Nistru. Protestele au continuat în câteva zile în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău şi în faţa Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. [– 17 ianuarie:] Aripa tânără a Partidului Socialiştilor din Republica Moldova a protestat împotriva închiderii Spitalului clinic municipal nr. 4. „Garda Tânără” susţine că guvernarea ar avea interese să lichideze instituţia medicală pentru a obţine terenul pe care este amplasată. [– 18 ianuarie:] Aproximativ 20 de persoane au manifestat în faţa Ambasadei României la Chişinău în semn de protest faţă de incidentul de la punctul de trecere a frontierei Giurgiuleşti– Galaţi, unde un tânăr din Republica Moldova a fost rănit cu arma de un poliţist de frontieră român. [– 19 ianuarie:] Partidul Comuniştilor anunţă acţiuni de protest până la demisionarea Alianţei pentru Integrare Europeană. [– 22 ianuarie:] Comitetul pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei declară proteste cerând modificarea Codului Electoral, numirea a 5 membri ai Comisiei Electorale Centrale din partea opoziţiei şi 4 din partea alianţei de guvernare şi demiterea lui Alexandru Tănase din funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale. [– 23 ianuarie:] Câteva zeci de persoane care comercializează produse pe străzile adiacente Pieţei Centrale au pichetat sediul Primăriei. Comercianţii au cerut autorităţilor să fie lăsaţi să muncească, să nu fie alungaţi din stradă. [– 25 ianuarie:] Transportatorii cer majorarea tarifelor în transportul interurban de pasageri cu 10% în primul semestru al anului şi cu încă 10% în cel de– al doilea semestru. [– 30 ianuarie:] Mişcarea Antimafie a început seria de proteste anunţate în faţa proprietăţilor înalţilor demnitari. Circa 50 de oameni au manifestat la hotelul „Codru”. [– 1 februarie:] Aproximativ 70 de persoane, membri şi simpatizanţi ai PCRM, au manifestat în holul clădirii Ministerului Agriculturii, unde au loc şedinţele comisiilor parlamentare. După aproape o oră de protest, aceştia s-au îndreptat către Guvern, Eduard Muşuc i-a înaintat o rezoluţie premierului Vlad Filat, cerând demisia imediată a Alianţei pentru Integrare Europeană. [– 4 februarie:] Partidul Comuniştilor cere Alianţei pentru Integrare Europeană să stabilească data alegerilor parlamentare anticipate nu mai târziu de aprilie sau de mai. Solicitarea a fost făcută în cadrul unor acţiuni de protest organizate de către PCRM în Piaţa Marii Adunări Naţionale. [– 13 februarie:] Alianţa Asociaţiilor Ortodoxe din Moldova îi cere premierului Vlad Filat să-şi cedeze locul în Guvern, dacă nu este capabil să se opună Legii antidiscriminare. [– 15 februarie:] Fracţiunea Partidului Comuniştilor boicotează şedinţele Parlamentului invocând că actuala legislatură şi-a pierdut legitimitatea. [– 16 februarie:] Deputaţii fracţiunii Partidului Comuniştilor nu s-au prezentat la prima şedinţă din cadrul sesiunii parlamentare de primăvară–vară. Anterior, într-un comunicat de presă, comuniştii au declarat că nu vor veni la şedinţă întrucât Parlamentul ar fi nelegitim, iar alianța de guvernare s-ar face vinovată de uzurparea puterii de stat. [– 18 februarie:] Numărul participanţilor la acţiunile de protest organizate de Partidul Comuniştilor creşte de la o sâmbătă la alta, afirmă organizatorii. [– 22 februarie:] Angajaţii spitalului republican pentru copii „Emilian Coţaga” au protestat împotriva demiterii directorului Gheorghe Grosu. [– 25 februarie:] Un grup de locuitori de pe strada Dimo din capitală, susţinuţi de mişcarea obştească „Oraşul meu drag”, au protestat în faţa blocului său unde se construieşte mansardă. Cetăţenii sunt nemulţumiţi, deoarece compania care efectuează lucrările de construcţie nu se ţine de promisiuni şi face lucrări necalitative. [– 3 martie:] Întrunirea comună a guvernelor României şi Republicii Moldova este însoţită de proteste. Protestatarii, aproximativ 50 la număr, s-au împărţit în două grupuri. Unii cer unirea cu România, iar alţii i-au învinuit pe guvernanţii români de situaţia grea din ţara Moldova. [– 6 martie:] Muncitorii de la „Moldcarton” şi „Fabrica de zahăr Glodeni” protestează în faţa Guvernului. După aproape 3 ani, de când au ieşit în stradă pentru prima dată, angajaţii celor două întreprinderi au aceleaşi cerinţe: să li se dea salariile restante pentru aproximativ jumătate de an, bani pe care îi aşteaptă din 2009. [– 16 martie:] PCRM organizează un marş de protest. Potrivit poliţiei, la acţiune participă în jur de 7 mii de oameni. [– 19 martie:] Simpatizanţii PCRM protestează în faţa Curţii Constituţionale în timp ce magistraţii examinează rezultatele alegerilor din 16 martie, prin care Nicolae Timofti a fost votat preşedinte al Republicii Moldova. [– 21 martie:] Deputaţii Partidului Comuniştilor cer revocarea preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu. [– 22 martie:] În jur de 250 de comercianţi au venit în faţa Palatului Republicii, înainte de şedinţa în plen a Parlamentului, şi au cerut să fie lăsaţi să activeze în bază de patentă. [– 31 martie:] Grupul de iniţiativă „Pentru Moldova” a adus în faţa Ambasadei României în Republica Moldova un tricolor, sugerând că este drapelul României şi că a fost pierdut de către participanţii Marşului Unirii, care a avut loc pe 25 martie la Chişinău. Protestatarii au cerut României să nu se implice în treburile interne ale Republicii Moldova. [– 2 aprilie:] Membrii Gărzii Tinere a socialiştilor au adus în faţa Palatului Republicii un set de Biblii pentru a le înmâna deputaţilor. Acţiunea a avut drept scop sensibilizarea deputaţilor cu privire la proiectul Legii antidiscriminare. [– 6 aprilie:] Sindicatele cer statului să plătească salariaţilor prima zi de concediu medical. [– 7 aprilie:] În jur de 30 de tineri, simpatizanţi ai Partidului „Democraţia Acasă” (DA), au cerut autorităţilor să spună adevărul despre ce s– a întâmplat la 7 aprilie 2009. La 3 ani de la evenimente, tinerii au organizat un miting lângă monumentul lui Ştefan cel Mare. [– 12 aprilie:] Ziua a început cu altercaţii între locuitorii satelor din apropierea postului de pacificatori de la Vadul lui Vodă şi militarii din corpul de pacificare. Preşedintele raionului Dubăsari, Grigore Policinschi, a declarat că totul a început cu o provocare din partea militarilor transnistreni. [– 19 aprilie:] Locuitori din str. Dimo şi Branişte, din sectorul Râşcani al capitalei, au dresat o petiţie colectivă către mai multe organe ale statului, inclusiv şi către Primăria municipală, prin care cer să fie stopată construcţia mansardelor. [– 24 aprilie:] Organizaţiile obşteşti „Hyde Park” şi „Любимый город – Oraşul Meu Drag” organizează un miting de protest împotriva construcţiei de lângă Biserica Armenească. [– 1 mai:] Câteva mii de persoane, membri de sindicate din toate raioanele ţării, au manifestat în centrul capitalei de Ziua Internaţională a Solidarităţii Oamenilor Muncii. Aceştia au transmis guvernării mesajul că doresc locuri de muncă şi salarii decente. [– 1 mai:] Sute de simpatizanţi ai Partidului Comuniștilor s-au convocat în scuarul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, la cel de-al doilea Congres Civic, cerând demisia guvernării şi alegeri parlamentare anticipate. [– 1 mai:] Partidul Socialiştilor a organizat un Marş al Solidarităţii Sociale la Orhei. Reprezentanţii şi simpatizanţii PSRM s-au adunat în faţa bisericii din localitate şi s-au deplasat pe strada Vasile Lupu, până în piaţa centrală a oraşului. Potrivit partidului, la eveniment au participat aproximativ 2000 de oameni. [– 16 mai:] O manifestaţie organizată la Chişinău de aripa tânără a Partidului Socialiştilor împotriva deciziei primăriei de a declara 16 mai Zi de doliu s-a finalizat cu altercaţii dintre organizatori şi un grup de oameni care au intervenit în timpul mitingului scandând lozinci antiruseşti. [– 17 mai:] Zeci de oameni au protestat în faţa Palatului Republicii, înainte de şedinţa în plen a Parlamentului, cerând să fie lăsaţi să activeze în bază de patentă. [– 25 mai:] Feţe bisericeşti s-au rugat în faţa Palatului Republicii, unde a fost organizată o acţiune de protest împotriva proiectului Legii privind asigurarea egalităţii. [– 31 mai:] Neafiliatul Mihai Godea a declarat grevă parlamentară. Parlamentarul a spus că nu va mai participa la procedura de votare a proiectelor de legi, rezervându-şi dreptul să pună doar întrebări. [– 1 iunie:] Şoferi de microbuze de pe câteva rute din capitală protestează împotriva sancţiunilor aplicate de poliţia rutieră. [– 26 iunie:] Organele de drept şi cele judecătoreşti au fost acuzate de iresponsabilitate la un flash mob desfăşurat în faţa sediului Ministerului Afacerilor Interne. Evenimentul a fost organizat de către asociaţia obştească Amnesty International Moldova cu prilejul Zilei Internaţionale în Susţinerea Victimelor Torturii. [– 27 iunie:] Preoţi de pe întreg teritoriul ţării, însoţiţi de enoriaşi, au organizat o acţiune de protest în capitală. Ei au cerut parlamentarilor să renunţe la evidenţa electronică, codul de identificare care înlocuieşte numele şi prenumele persoanei, colectarea automatizată a datelor personale şi identificarea forţată a persoanelor fizice. [– 29 iunie:] Fracţiunea Partidului Comuniştilor a părăsit şedinţa Parlamentului după ce majoritatea deputaţilor nu a susţinut includerea pe ordinea de zi a unui proiect de hotărâre la încheierea audierilor privind situaţia presei. În timpul audierilor, organizate la iniţiativa PCRM, deputaţii comunişti au acuzat Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Procuratura Generală, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor de închiderea postului privat de televiziune NIT. [– 20 iulie:] Câţiva locuitori din sectorul Botanica au venit în faţa Primăriei să protesteze după ce au depistat pe străzi mai mulţi maidanezi morţi. Protestatarii au adus cu ei cadavrele a trei câini. [–5 august:] Mişcarea de tineret „Garda Tânără” împreună cu Asociaţia tineretului ucrainean din Moldova şi Organizaţia de tineret „Ileri” din Găgăuzia au protestat la Bălţi împotriva Marşului Unionist. [– 30 august:] Câteva zeci de artişti de la Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Mari Bieşu” au pichetat sediul Guvernului, exprimându-şi nemulţumirea faţă de salariile mici pe care le ridică. Artiştii s-au plâns pe directorul teatrului, Valeria Şeican, spunând că salariile le-au fost tăiate practic în jumătate de când aceasta a fost învestită în funcţie. [– 3 septembrie:] De Ziua Armatei Naţionale reprezentanţii Asociaţiei Hyde Park au protestat împotriva serviciului militar obligatoriu. [– 4 septembrie:] Peste 100 de comercianţi din capitală au protestat în faţa Primăriei, împotriva dispoziţiei primarului Dorin Chirtoacă de a interzice comerţul pe străzile de lângă Piaţa Centrală. [– 19 septembrie:] „Garda Tânără” a pichetat sediul Primăriei capitalei, cerând primarului Dorin Chirtoacă să execute decizia Consiliului municipal Chişinău de redenumire a străzii Cuza Vodă în Alexei Belski. [– 27 septembrie:] Deputaţii Alianţei pentru Integrare Europeană au început prima şedinţă a Parlamentului din sesiunea de toamnă-iarnă cu încurajări şi îndemnuri la o colaborare mai bună în activitatea plenară, iar deputaţii comunişti au organizat un protest în faţa Palatului Republicii, cerând legislativului să fixeze data referendumului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Euroasitică. [– 27 septembrie:] Zeci de şoferi de microbuze de pe rutele municipale au pichetat sediul Primăriei capitalei. Aceştia au făcut o tentativă să blocheze bulevardul Ştefan cel Mare, dar au fost împiedicaţi de către poliţie. Primarul general, Dorin Chirtoacă, le cere şoferilor să revină pe rute şi să respecte regulile. [– 27 septembrie:] Un grup de iniţiativă a încercat să demonteze gardul din scuarul „Kentford” din capitală, unde urma să fie construită o biserică. Protestatarii declarau că omul de afaceri care a obţinut terenul în arendă pentru o perioadă de 50 de ani a mituit funcţionarii municipali şi că adevăratul său scop ar fi nu construcţia bisericii, ci a unui mausoleu pentru toţi oamenii bogaţi din municipiu. Ulterior autorizaţia de construcţie a fost retrasă. [– 31 septembrie:] În jur de o mie de sindicalişti şi angajaţi din construcţii au organizat un marş de protest împotriva muncii la negru şi a salariilor în plic. [– 19 octombrie:] Circa o mie de membri de sindicat din raioanele ţării au pichetat sediul Palatului Republicii, protestând împotriva majorării contribuţiei de asigurări sociale pentru salariaţi, care era prevăzută în proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013. Ulterior s-a renunţat la aceste propuneri. [– 31 octombrie:] În jur de o mie de sindicalişti şi angajaţi din construcţii au organizat un marş de protest împotriva muncii la negru şi a salariilor în plic. Preşedintele sindicatelor de ramură „Sindicons”, Victor Talmaci, a declarat, în cadrul unui briefing de presă cu ocazia manifestaţiei, că munca neformală este în măsură să aducă prejudicii considerabile mediului de afaceri şi industriei materialelor de construcţie. [– 1 noiembrie:] Reprezentanţii a 13 organizaţii non-guvernamentale care pledează pentru drepturile persoanelor infectate cu HIV/SIDA au pichetat sediul Ministerului Sănătăţii, arătându-se îngrijoraţi de faptul că doar 30 la sută din persoanele care au nevoie de tratament beneficiază de el. [Irina Ţurcanu, Info-Prim Neo]